Teoria și metedologia curriculum-ului și evaluării

1.1. Educatia tehnologica. Legaturile dintre educatia tehnologica si celelelte

componente ale educatiei in cadrul laboratorului de Masini Unelte.

1.1.1 Educatia tehnologica:

In lumea de azi, practica nu mai este inteleasa doar ca o aplicare a

cunostintelor teoretice; ea devine o importanta sursa de cercetare de invatare a unor

cunostinte noi, precum si un bun prilej de inovare si creatie. Omul societatii actuale

nu este doar o simpla forta de munca , un simplu executant; valoare lui in procesul

muncii consta in participarea creative la procesul social, prin constientizarea

psohologica a muncii in general, a profesiei in special.

Tehnica poate fi definite ca totalitatea de mijloace material cu ajutorul carora

se desfasoara activitatea umana. Ea este component importanta a culturii material, a

civilizatiei ajunsa la un anumit nivel de dezvoltare.

Prin natura finalitatilor sale, tehnica este politehnica. Asa cum inteligenta are

capacitatea de a gasi un numar mare de solutii, si tehnica are mai multe valente in

acelasi timp. Caracterul politehnic al tehnicii reiese din capacitatea sa de a gasi

solutii pentru desfasurarea activitatii si de a folosi concomitant metode si mijloace

in cele mai diverse domenii tehnice.

Tehnologia este una din ariile curricular care se intinde pe toate nivelurile de

invatamant si de cicluri curricular; este stiinta despre tehnica, dupa cum o numesc

unii specialisti. Datorita legaturilor strinsa dintre ele, tehnologia a fost pusa in

relatie cu tehnica. De stiut faptul ca orice activitate socio-umana indreptata spre un

anumit scop, presupune o teorie a principiilor care stau la baza organizarii si

desfasurarii ei, o teorie a metodelor si mijloacelor folosite, care sa-I asigure reusita.

Pentru aceasta, termenul de tehnologie este asociat unor domenii dintre care cele

mai diverse sunt: tehnologia didactica, tehnologia informational, tehnologia

instruirii, tehnologia prelucrarii, etc.

In lumea contemporana, caracterul aplicativ al invatamantului, nu mai are in

vedere pregatirea elevilor in vederea insusirii unei meseri, ci face din continutul

tehnologiei, disciplina de studio pentru largirea culturii generale a tineretului. In

acest fel, educatia tehnologica este o component de sinteza a educatiei integrale. Ea

cuprinde elemente ale educatiei intelectuale, are interferente cu educatia morala. In

acelasi timp, educatia tehnologica este un domeniu care se intersecteaza cu

importante component ale educatiei estetice si cea fizica.

Educatia tehnologica privita ca dimensiune a educatiei integrale are o

contributie cu totul aparte in formarea profilului personalitatii tinerilor, daca se are

in vedere ca prin ea se cultiva mai ales atitudini comportamentale, interferandu-se

cu elemente ale thnicii, care au implicatii in activitatea producatoare de valori

material, cu unele component ale educatiei morale.

Activitatea practica a elevilor angajeaza scoala nu atat ca valoare economica,

ci mai ales ca valoare umana, care implica virtuti formative. Aceasta activitate

practica este atat un factor de existent cat si un factor de constiinta (constiinta

muncii). Un comportament caracterizat prin inalte virtuti morale se formeaza la cel

mai inalt nivel, in procesul muncii. Pregatirea psihologica a elevilor pentru munca

presupune formarea constiintei muncii exteriorizata in participarea nemijlocita la

crearea unor valori material utile.

Valentele cognitive ale activitatilor practice se regasesc in insusi procesul

invatarii. Astfel, ele anticipeaza chiar invatarea unor notiuni stiintifice noi, pe care

elevii si le vor insusi mai tarziu. Atat pregatirea psihologica pentru munca a