Colectivizarea în România

România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea proprietăților agricole private și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat toate terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. Început întâi greoi și haotic, procesul a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962.

Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs la represiuni violente, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat într-o criză ale cărei efecte se simt încă puternic la 20 de ani după ce regimul a fost înlăturat.

Nu se poate stabili deocamdată cu certitudine numărul ţăranilor reprimaţi în timpul colectivizării. Folosind surse de arhivă, istoricul Ion Bălan apreciază că în perioada 1945–1964 au fost întemniţaţi 35472 ţărani. Pe de altă parte o estimare făcută de Ministerul Afacerilor Interne în 1959 indică pentru perioada 1944–1959 un număr de 53.164 de persoane arestate şi condamnate.

Se estimează că raportul dintre ţărani şi intelectuali la totalul cifrei represiunii este de 3–1 în favoarea primilor, în timp ce arestaţii din rândul partidelor istorice nu ar ocupa mai mult de 10% din spectrul represiunii.

Acest raport este reflectat şi de statistica internărilor administrative. Astfel în coloniile de muncă au fost internate în 1952 un număr de 11913 persoane. Pentru perioada 1953–1954, cifra reconstituită este 2591. În funcţie de profesie, persoanele internate se încadrează în următoarele categorii: ţărani 4865; muncitori 4624; funcţionari 3423; fără profesie 2420; avocaţi 1968; învăţători şi profesori 857; preoţi 823; comercianţi 694; ofiţeri şi subofiţeri 514; medici 408; elevi şi studenţi 315; pensionari 296; ziarişti şi artişti 218; foşti poliţişti 76; moşieri 45; foşti patroni de mari întreprinderi 33.

Preponderenţa ţăranilor în statisticile arestărilor se reflectă şi la nivelul anului 1959, când, după unele statistici ale securităţii, s–ar fi aflat în detenţie 4928 ţărani, o cifră care depăşeşte plafonul reconstituit de Ministerul Afacerilor Interne (3139) în acelaşi an pentru totalul persoanelor arestate şi condamnate (CAS,III, p. 37).

În mod paradoxal, mult mai mari sunt cifrele avansate chiar de liderii partidului comunist. La Plenara C.C. al P.M.R din 30 noiembrie–5 decembrie 1961 Gheorghiu– Dej susţinea că „în numele luptei împotriva chiaburilor peste 80.000 ţărani, în majoritatea lor ţărani muncitori, au fost trimişi în judecată, dintre ei peste 30.000 au şi fost judecaţi în procese publice’’ .

Întrucât abuzurile sunt puse exlusiv pe seama măsurilor întreprinse de Ana Pauker şi Teohari Georgescu, cifra lansată de Gheorghiu–Dej trebuie tratată cu prudenţă La aceeaşi plenară din 1961, Nicolae Ceauşescu vorbea despre 89000 ţărani arestaţi, dintre care 37000 mijlocaşi şi 7000 săraci, numai pentru segmentul de timp 1950–1952 (ANIC, Fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dos. nr. 53/1961, vol. I, f. 222, citat în Cătănuş, D, I, p. 31–32).

Probabil că liderii de partid au utilizat alte surse decât cele pe care le ofereau servicile speciale, întrucât există diferenţe considerabile între cifrele comunicate în faţa plenarei de partid şi cele incluse într–un raport al serviciului „C’’ din Ministerul Afacerilor Interne, datat 1 decembrie 1961.

Ministerul Afacerilor Interne, utilizând date puse la dispoziţie de direcţiile regionale M.A.I., a întocmit un raport privind situaţia arestărilor operate în perioada 1951–1952, intitulat Notă – Raport cu privire la situaţia arestărilor făcute de către organele M.A.I. şi procuraturii în rândul ţăranilor în anii 1951-1952. (ASRI, FD, dos. nr. 7778, vol.27, f.1-10). Din acest raport reiese că 34738 ţărani au fost arestaţi în perioada respectivă. Aceştia sunt împărţiţi în trei categorii: chiaburi (22008), ţărani cu gospodărie mijlocie ( 7226), ţărani cu gospodărie mică (5504). În întreaga ţară au avut loc 439 procese publice.Raportul este semnat de Şeful Serviciului „C” col. Mihai Nedelcu. Raportul permite însă şi analiza represiunii pe zone geografice. Iată statistica oferită de direcţiile regionale ale Ministerului Afacerilor Interne:

Direcţia Regională M.A.I. Dobrogea

1484 ţărani arestaţi din care:

- 1210 chiaburi

- 257 ţărani cu gospodărie mijlocie

- 17 ţărani cu gospodărie mică.

Aceştia au fost judecaţi şi condamnaţi după cum urmează:

Tribunalul Feteşti a condamnat:

- 47 chiaburi

- 11 ţărani cu gospodărie mijlocie

- 1 ţăran cu gospodărie mică.