Evoluția feminității și a masculinității în videoclipurile hip-hop - Analiză de conținut

I. REZUMAT

În acest studiu am încercat să prezint evoluția genului muzical hip-hop, prin intermediul indicatorilor: gen, rasă și context social. Metoda folosită în această cercetare este cea a analizei comparative de conținut, prin intermediul căreia am analizat 100 videoclipuri. Aceste videoclipuri sunt din două perioade. Prima perioadă face parte din anii 2000-2009, iar cea de-a doua perioadă din anii 2009-2019. În urma analizării celor 100 de videoclipuri am remarcat elemente ce anumite stereotipuri și anumite elemente de sexism. Totodată, am încercat să pun accent atât pe stilul vestimentar ce se împletește cu accesoriile care duc trimitere la acest gen muzical, dar am vrut să evidențiez și contextul social prin care fiecare interpret a pus în evidență clipurile muzicale și mesajele din spatele versurilor.

În urma acestei analize, mi s-au confirmat elementele de la care a pornit acest studio prin intermediul unor tabele și grafice. Într-adevăr, predomină elementele de sexism, stereotipurile, vestimentația emblematică și atitudinile de dominare sau de emanare a sexualității.

II. INTRODUCERE

Cercetarea realizată pune accent pe „afișările de gen” cu rolul de a evidenția discrepanța dintre un gen muzical și reprezentarea feminității și a masculinității în 100 de videoclipuri muzicale provenite din două perioade diferite din Statele Unite ale Americii. Perioada de început face parte din anii 2000-2009, iar cea de-a doua perioadă din anii 2009-2019.

Conceptul ce domină întreaga lucrare este reprezentat de gen. Genul, „exprimă diferențe și inegalități universale dintre bărbați și femei” (Vlasceanu, 2010, p. 211).

Dacă genul este alcătuit din corelațiile de sex stabilite cultural, atunci, afișările de gen se referă la portretele convenționale ale corelațiilor respective. Totodată, afișările se identifică printr-un „comportament expresiv” fiind transmise natural. Așadar, afișările de gen reprezintă modul în care oamenii se autodefinesc în funcție de sexul lor, adoptând comportamente naturale care îi caracterizează (Goffman, 1987).

Când analizăm din punct de vedere sociologic genul, nu se pune accentul doar pe diferențe, ci se analizează și stereotipurile ce reies în urma discriminărilor, iar un gen muzical care poate evidenția aceste lucruri este hip-hop-ul. Genul hip-hop a luat naștere în Statele Unite ale Americii, fiind un amestec între bine și rău.

Hip-hopul reflectă o estetică masculină neagră, ce conduce la nașterea anumitor stereotipuri. În muzica hip-hop, bărbatul este reprezentat de regulă ca fiind puternic, dur, sfidător, cel care emană violență în unele cazuri. Acest tipar, așa cum este caracterizat de Robin Kelley, cuprinde adesea hipermasculinitate, misoginie, homofobie (Kelley, 1996).

Construcția identității este relațională cu construcțiile masculinității, deoarece „masculinitatea se referă la caracteristicile construite social pe care societatea le așteaptă pentru sexul masculin” (Lemelle, 2009 , p. 3)

Drept urmare, doresc să identific modul în care s-a dezvoltat acest gen muzical de-a lungul anilor în cele 100 de videoclipuri analizate, datorită artiștilor, a varietății stilului vestimentar, a mesajului transmis prin intermediul versurilor, a modului în care femeile și bărbații conturează feminitatea sau masculinitatea la intersecția dintre putere, sexualitate și dominare. Totodată, prezența stereotipurilor și a elementelor de sexism prezente în trecut, dar și în zilele noastre reprezintă cheia analizei efectuate.