Formular aplicație proiect de intervenție

1. Titlul proiectului (+ACRONIM)

PSPEPSS - Program de supervizare pentru prevenirea epuizării profesionale din cadrul școlilor speciale - ,, Nu putem schimba lumea, dar putem schimba lumea cuiva ! ”

2. Date despre instituția inițiatoare a proiectului

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Braşov

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov este o instituție de învățământ special și special - integrat, care asigură servicii educaționale și terapeutice elevilor cu cerințe educative speciale de pe raza municipiului Brașov și din localitățile limitrofe acestuia, la nivel de grădiniţă, învăţământ primar şi gimnazial, în vederea integrării lor şcolare și socio-profesionale optime, conform principiului egalizării șanselor și al educației pentru toți și pentru fiecare.

Prin profilul său, şcoala este unică în municipiul Brașov şi oferă, pe lângă activităţile didactice şi terapii de recuperare, activităţi extraşcolare într-o gamă bogată şi diversificată. Institutia se află sub coordonarea Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului și Sportului, al Inspectoratului Școlar Județean Brașov și își organizează activitatea plecând de la principiile generale ale învățământului românesc.

Str. 13 DECEMBRIE Nr.125

Telefon: 0268 548138 / 0368 401800

Fax: 0268 548138

E - mail: scoala.speciala@yahoo.com

3. Justificarea necesității implementării proiectului

3.1. Relevanța practică a acestui proiect

Datorită lipsei supervizării profesorilor itineranți și de sprijin, aceștia pot ajunge la epuizare profesională, iar, ca urmare, persoanele cele mai afectate vor fii copiii cu CES care urmează un program de educație incluzivă, dar și familia extinsă a acestora. Prin atribuirea unui număr mare de elevi cu deficiențe multiple se va ajunge la suprasolicitarea fizică și psihică a cadrelor didactice.

Persoanele cele mai interesate de consecințele problemei identificate sunt, în primul rând, familia nucleară a copiilor cu CES cât și cea extinsă. Restul populației, ne fiind implicată direct în acest fenomen nu prezintă un interes crescut față de acesta. Epuizarea profesională a cadrelor didactice va duce la marginalizarea și discriminarea copiilor de către societate.

Nevoile grupului țintă sunt de supervizare, îmbunătățirea și perfecționarea modului de predare, dar și de consiliere și terapie.

Lect. Univ. Dr. Bodi Diana-Cristina, Univ. Transilvania Bv (2007) ,,Procesul de supervizare în organizațiile de asistență socială”. Colocviul internațional de științe sociale ACUM (pag 135)

3.2. Date statistice (care susțin ideile menționate la punctul 3.1)

La nivel național, datele statistice arată că din 2008 până în 2013, s-a înregistrat o scădere a numărului de instituții cu învățământ special, respectiv de la 176 până la 151, dar și a numărului de cadre didactice, 8068 la 7629, în raport cu un număr de 26 358 de elevii înscriși în anul 2013.

La nivelul județului Brașov, în cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă, sunt înscriși 638 de elevii în grija a 35 de cadre didactice.

Site-ul oficial al Institutului Național de Statistica http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/08/8.%20Educatie_%20ro.pdf

3.3. Cauzele fenomenului

Suprasolicitarea fizică și psihică a cadrelor didactice prin atribuirea unui număr mare de elevi cu deficiențe multiple.

METODOLOGIE privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, în temeiul art. 51 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011,

3.4. Consecințele acestui fenomen

Pe termen scurt, aceștia se pot manifesta prin excese de furie, reacții violente, modificări ale vocii, atenție scăzută, reacții negative cu privire la deficiențele copilului.

Pe termen lung, îngrijitorii unui copil cu deficințe pot dezvolta forme de depresie ca urmare a stresului continuu, a epuizării fizice și emoționale, a frustrărilor acumulate.

Alois Gherguţ ,,Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale” Editura Polirom,

lași,2001

3.5. Identificarea unor acțiuni similare (campanii realizate pe aceeași tematică)

Pe tema epuizării profesionale a profesorilor itineranți s-au efectuat studii în alte țări încă din anii ’80. Aceste studii au demonstrat că profesorii tineri cu mai puțină experiență sunt mai predispuși la epuizarea profesională față de cei mai în vârstă și cu mai multă experiență. Cercetările au evidențiat că există o legătură strânsă între epuizare profesională și sprijinul pe care îl primesc aceștia de la alte persoane, aceste persoane putând fi colegi de-ai lor, elevii lor, dar și părinții elevilor. Cu cât sprijinul este mai mic cu atât epuizarea profesională este mai mare.

,,Burnout Among Special Education Teachers and Perceptions of Support’’

Robert H. Zabel, Ph.D., and Mary Kay Zabel, Ph.D.

Kansas State University

Manhattan, Kansas

4. Descrierea grupului țintă

Am decis să intervenim asupra acestui grup țintă deoarece, am ajuns la concluzia că suprasolicitarea fizică și psihică a cadrelor didactice duce la epuizare profesională. Intervenția asupra grupului țintă facilitând procesul de educare și integrare a copiilor cu CES.

5. Beneficiari direcți și indirecți ai proiectului

Beneficiari direcți: Profesorii itineranți și de sprijin din cadru Centrului Școlar de Educație Incluzivă Brașov

Beneficiari indirecți: Copii cu Cerințe Educative Speciale din cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Brașov