Reflectarea Problemei Bacalaureatului în Mijloacele Mass-Media (Televiziune)

I. Introducere

Educaţia reprezintă baza unei societăți; ea este un proces nemărginit de informare prin care omul se dezvoltă și devine membru de bază al lumii în care trăiește. Deschide minți, ajută la explorarea celor mai indrăznețe orizonturi ale umanității și este sinonimă cu progresul. Educaţia reprezintă ansamblul acţiunilor și proceselor sociale prin care societatea transmite noilor generaţii cunoștinţele ,valorile, atitudinile și comportamentele necesare integrării sociale. Durkheim afirma că „educația constă într-o socializare metodică a tinerei educații”

Ȋntre noțiunea de educaţie și cea de socializare există o mare asemănare, ambele procese ducând la promovarea și cultivarea a ceea ce societatea consideră ca fiind foarte important, valoros și util. Procesul de socializare se realizează continuu și neplanificat, spre deosebire de procesul de educație care este planificat și implică de cele mai multe ori o organizare formală. În societățile moderne, familia , instituțiile religioase, grupurile de similitudine și comunicarea locală nu mai sunt suficiente pentru a asigura socializarea, este nevoie de instituții specializate. Școala este o instituție ce transmite „tinerelor generații un ansamblu de valori, roluri, norme comune tuturor grupurilor care constituie un stat naţional” .

Gradul de dezvoltare socială, economică și culturală al unei societăți este influențat de calitatea sistemului de învățământ pe care aceasta îl promovează. Ideile se schimbă, norme sociale care odată reprezentau baza socieții acum ar putea fi considerate grave încălcări ale legii si moralei prezente, idei ce promovau un adevăr acum au evoluat spre a promova un altul diametral opus celui vechi. Sistemul educațional trebuie să evolueze, mai ales atunci când el nu funcționează corect în cadrul unei societăți. Astfel, se impune realizarea unor cercetări cu privire la posibilitățile de schimbare și îmbunătățire a sistemelor educaționale existente.

Studiile în domeniul educației sunt extraordinar de importante pentru că ating aceste probleme atat într-o manieră empirică cât și teoretică. Evoluția trebuie să se manifeste iar fără studii care să ajute această evoluție, sistemul educațional va stagna ceea ce înseamnă că întreaga societate va stagna și astfel o țară poate ajunge în colaps pentru că înainte de a clădii ceva cu mâinile trebuie să îl gândim cu mintea iar pentru ca mintea să poată să devină revolutionară în gândire trebuie să aibă un fundament stabil capabil de acest lucru dar care totodată să fie conștient de propriile sale posibile lacune.

Potrivit sondajului special Eurobarometru privind „Atitudinea faţă de educaţie şi formare profesională”, realizat între 4 şi 19 iunie 2011, educaţia şi formarea profesională este, în general, bine privită. 71 % din respondenţi afirmă că acesta beneficiază de o imagine pozitivă în ţara lor. Există o legătură directă între imaginea educaţiei şi formării profesionale şi percepţia faţă de calitatea formării: 75 % dintre respondenţi au considerat că educaţia şi formarea profesională oferă învăţământ de înaltă calitate. Alte motive pentru o imagine generală pozitivă au fost profesorii şi formatorii foarte competenţi (76 %), accesul la echipamente moderne (82 %) şi posibilităţile de trecere la studii universitare (68 %). 82 % afirmă că educaţia şi formarea profesională asigură competenţele căutate de către angajatori. Cei mai mulţi sunt de acord, de asemenea, că educaţia şi formarea profesională deschid uşa către profesiunile solicitate pe piaţa muncii (73 %) şi bine plătite (55 %). Majoritatea respondenţilor (56 %) cred că tinerii care au beneficiat de educaţie şi formare profesională au mai multe şanse să găsească un loc de muncă după încheierea studiilor decât cei cu calificări generale din învăţământul secundar sau superior. Internetul şi reţele sociale online au o influenţă din ce în ce mai mare, cu 43 % dintre respondenţii între 15 şi 24 de ani care afirmă că au consultat aceste canale de informare. De asemenea, şcolile joacă un rol important în orientare şi în furnizarea de informaţii.

Aprecierea generală asupra învăţămîntului românesc este una negativă. Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor. Învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii. 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual.

Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Școala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor. Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare. Profesorii sunt percepuţi ca fiind prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi.

Eficiența unui sistem de învățământ poate fi verificată și prin nivelul de educaţie al tinerilor, care este cel mai adesea exprimat prin examenele ce fac trecerea de la un ciclu de pegătire la altul, prin rezultatele, și implicit promovabilitatea acestor examene. Rezultatele slabe de la ultimul examen de bacalaureat indică dezorganizarea și ineficiența sistemului educațional românesc.

Pe lângă școală, un rol destul de important în procesul de socializare îl are și mass-media. Influența acestui agent de socializare asupra educației tinerilor a crescut odată cu dezvoltarea societăţilor și cu extinderea procesului de globalizare.

Ȋn secolul XXI, tehnologia comunicaţiei face posibilă transmiterea informaţiei în mod instantaneu, către milioane de oamenii simultan, aproape oriunde în lume accentuând procesul de schimbare, fie el economic, politic sau cultural. Schimbarea tehnologică s-a accentuat datorită intensităţii crescȃnde a competiţiei. Iar lumea a devenit interconectată electronic în moduri pe care nimeni n-ar fi putut să le anticipeze acum cȃteva decenii.