Relația cosumator-consum în Disney World (Disneyland Paris)

Introducere

Contextul demersului de cercetare îl oferă simplul proces de achiziționare și consumare a unui serviciu sau produs particular ales de un individ. Viața socială a secolului XX a poziționat consumul drept un standard al vieții fiecărui individ. Studiul unui comportament de consum specializat pe o anumită arie, în cazul de față Disney World, ar necesita obervația mai ales în funcție de substraturile actului de consum în sine. Studierea comportamentului unui consumator nu se rezumă doar la ceea ce a cumpărat, ci are în vedere și modul în care acele lucruri influențează sau nu viața sa, și cum posesia lor marchează modul în care aceștia se raportează la ei înșisi dar și la cei din jur. Consumerismul, așa cum amintește și literatura de specialitatea a devenit mai mult decât o simpla tranzacție, el este în zilele noastre un mod de viață. Consumerismul descrie o societate în care mulți oameni își formulează scopurile în viață parțial prin achiziționarea de bunuri pe care în mod evident nu au nevoie pentru a subexista.Oamenii sunt total implicați în procesul de achiziție - cumpărare iar în zilele noastre o serie de instituții încurajează și servesc consumismul, de la negustorii care doresc să îi atragă pe clienți pentru a cumpăra mai mult decât au nevoie, la designerii de produse și până la agenții de publicitate care caută să creeze noi nevoi.

Problematica studiului este esențială pentru proiectul de cercetare, el propunându-și să identifice principalele caracteristici ale fenomenului Disney World și să aducă în prim plan comportamentul consumatorilor din acest spațiu de achiziție Se impune necesitatea ca în cercetare să se includă o abordare largă asupra înțelegerii forțelor structurale care provoacă sau mențin nesustenabile practicile de consum și motivațiile individuale care ne conduc spre consum saune face să reflectăm și să redimensionăm consumul nostru material. Obiectivul este însă atât unul teoretic (fenomenologia consumului) cât și practic (observația direct a fenomenului în sine), Deși sunt relevante și folosirea teoriilor practice sociale pentru a studia consumismul, mai degrabă înțelegerea atât a abordărilor structurale, cât și a celor individuale este o componentă crucială a oricărui proiect de cercetare pentru a se evita reducționismul și pentru o simplificare masivă a abordării sociale.

”Pentru toți cei care vin în acest loc al fericirii: Bine a-ți venit. Disneyland este tărâmul vostru. Aici vârstă readuce amintiri frumoase din trecut .. și aici tinerii pot savura provocarea și promisiunea viitorului.” plăcuța comemorativă, 17 Iulie, 1955

Universul de cercetare-Disneyland Paris (DLP) este cel mai mare parc tematic și complex de agrement din Europa, cuprinzând aproximativ 600 de hectare de atracții de distracție și aproximativ 5200 de camere de hotel în Marne-La-Vallee, la periferia Parisului. (Altman, 2010)

Parcul de distracții Disneyland este văzut drept o formă de spațiu de așezare cu anumite caracteristicile urbane. Sociologii il consideră drept un spațiu urban menit să ofere oamenilor o experiență personală unică.Parcurile de distracții sunt experiențe limitate, ele fiind prin definiție spații de agrement. Parcurile tematice sunt peisaje simbolice construite drept proiecții multi-dimensionale ale unor cărți, filme etc. Călătoriile aventuroase oferă oportunitatea reflecției unor senzații fizice: luminile, fumul, mirosul de cărbune, schimbările de temperatură. De asemenea, vizitatorii parcului pot avea parte de aceste experiențe chiar dacă nu se aventurează în aceste ”ride-uri” existând o multitudine de alte atracții precum:arhitectura, designul, animațiile și scenetele live, muzica, luminile și jocul fântânilor. Toate acestea sunt considerate o serie de achiziții fie ele de tip material sau spiritual și fac obiectul studiului de cercetare.

Întrebările de cercetare:

1. Care sunt principalele atitudini ale indivizilor în legătură cu spațiul vizat?

2. Există vreo diferență semnificativă între comportamentul real și comportamentul de consumator?

3. Ce tip de relație există între consumator și spațiul de achiziție?

Încadrare teoretică:

Definim consumul drept o activitate care implică alegere, cumpărare, folosire, reparație și întreținere a unui produs sau serviciu. (Miller, 2005)

Cercetările contemporane privind comportamentul consumatorilor iau în considerare o gamă largă de factori care influențează consumatorul : nevoia de recunoaștere, căutarea de informații, evaluarea alternativelor, construirea intenției de cumpărare, actul de cumpărare, consum și, în final, eliminarea.

Doua dintre definițiile contemporane date comportamentului consumatorului:

”Comportamentul consumatorului [...] reprezintă studiul proceselor implicate când

Indivizii sau grupurile selectează, achiziționează, utilizează sau elimină produse/

servicii, idei sau experiențe pentru a-și satisface nevoile și dorințele.” (Solomon, 2006)

”Comportamentul pe care îl afișează consumatorii în căutarea, cumpărarea, utilizarea,

evaluarea și eliminarea produselor și serviciilor pe care le așteaptă vor

satisface nevoile lor.” (Schiffman, 2007)