Strategia de dezvoltare rurală a regiunii transfrontaliere Giurgiu - Ruse

Caracteristici majore ale judetului Giurgiu

Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna, are o suprafata de 3526 km2 , iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria.

Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu – resedinta judetului, orasul Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate.

Populatia stabila a judetului Giurgiu, este de 288.497 persoane, din care 31% locuiesc în mediul urban si 69% în mediul rural.

În economia judetului exista în prezent o regie autonoma, 6339 societati comerciale cu capital privat, 128 societati comerciale cu capital mixt român-strain, 150 societati comerciale cu capital integral strain si 100 societati cu capital mixt de stat si privat. Numarul întreprinzatorilor particulari este de 4182, din care 1432 asociatii familiale si 2750 persoane fizice autorizate.

Agricultura a constituit una din cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor din aceasta parte a tarii..

Terenul agricol reprezinta 78,6% din suprafata judetului, din care teren arabil 259.642 ha, pasuni 8.805 ha, fânete 85 ha, vii 7.599 ha si livezi 1.004 ha.

Terenul neagricol reprezinta 21,4 % din suprafata totala a judetului, din care 38.106 ha paduri, 15.078 ha ape, 6.950 ha drumuri, 14.102 ha curti-constructii si 1.231 ha teren neproductiv.

Suprafata amenajata pentru irigat este de 170.106 ha, reprezentând 61,4% din suprafata agricola.

Turismul.

Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.

Padurea Comana - Vlad Tepes atât prin întinderea ei în apropiere de balta Comana cât si prin structura sa pe specii reprezinta un important punct turistic.

La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor.

Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589.

La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de “Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea.

Caracteristici majore ale districtului Ruse

Districtul Ruse este situat în partea centrala a Nordului Bulgariei, între fluviul Dunare la Nord (Coridorul nr.7 Pan-Europeran), districtul Veliko-Târnovo la vest, districtul Târgoviste la sud si districtul Rozgrod si Silistra la Est. Coridorul european nr.9 dintre Finlanda si Grecia traverseaza teritoriul mai multor municipalitati din district. Teritoriul total este de 2.784 mp (2,5% din teritoriul total al Bulgariei). Acesta se compune din 83 de asezari, incluzând 8 municipalitati, una dintre ele fiind Ruse cu o populatie de 184.000 de locuitori. Cinci dintre municipalitati sunt : Byala, Ivanovo, Vetovo, Slivo Pole si Dve Mogili unde populatia variaza între 10.000 si 20.000 de locuitori si ultimele doua sunt Borovo si Tenovo, fiecare cu o populatie de pâna în 10.000 de locuitori.

Populatia totala a districtului este in numar de 267.600 de locuitori (aprox.3,35% din populatia totala a Bulgariei ) conform recensamântului populatiei din 2001, observand un declin de 7,4 %.

Aproximativ 17 % din populatie este sub vârsta de angajare si 58% - este populatie activa. Numarul populatiei cu vârsta activa de pensionare este ridicat si reprezinta 25% din populatia totala a districtului Ruse, în zonele rurale se ridica la 38%. Rata cresterii populatiei în zonele rurale a atins valori negative datorita migrarii acestora catre zonele urbane. Astfel exista disproportii din punct de vedere social si economic între municipalitatile din districtul Ruse. Municipalitatile Ruse si Ivanovo sunt regiuni mai dezvoltate, pe când Tenovo, Borovo, Dve Mogili si Slivo Pole sunt zone rurale nedezvoltate.

Identificarea problemelor zonelor rurale din judetul Giurgiu.

Situat în Câmpia Dunarii, judetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol, în ciuda faptului ca portul Giurgiu, resedinta sa traditionala, a cunoscut o vreme un proces de industrializare fortata care a concentrat grupuri însemnate din populatia satelor în perimetru urban. Fenomenul depopularii rurale a avut consecinte negative pentru ambele zone ale habitatului:

- zona urbana a fost supusa unei puternice presiuni din partea celor veniti la oras,

- zona rurala a decazut demografic, ramânând golita si de elementul genetic calitativ.

Judetul fiind situat în imediata vecinatate a municipiului Bucuresti, un segment reprezentativ din rândul celor care au dobândit calificari au migrat catre capitala, în cautarea unui trai mai bun.