Studii de Gen - Consum Pornografic

TEMA: Parerea adolescentilor despre materialele pornografice si efectele lor

IPOPEZA: Daca adolescentii obisnuiesc sa urmareasca materiale pornografice obscene, atunci sunt predispusi la efecte perverse.

OBIECTIVE:

- determinarea parerii adolescentilor despre materialele pornografice si efectele lor

- observarea daca adolescentii sesizeaza diferenta intre indecent si obscen in pornografie

DOCUMENTARE

Definitie:

PORNOGRAFIE = 1) Interpretare obscenă şi imorală a problemelor legate de sex.

2) Lucrare pretins artistică (scriere, desen, pictură, fotografie etc.), care prezintă scene obscene destinate a fi comunicate publicului.

3) Faptă sau vorbă obscenă

OBSCEN = deşănţat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar, (livr.) licenţios, (înv. şi pop.) scârnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deşucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat.

Materiale indecente= ofensive prin unele, pot fi considerate si artistice

Materiale obscene= ofensive prin multe ba chiar prin majoritatea lor; in UK “au un efect care sa depraveze si sa corupa pe aceia care sunt capabili sa le obtina”; in US definitia are trei parti:

- Expresia are interese lascive (senzuale)in opinia unei majoritati de persoane

- Expresia descrie conduite sexuale intr-un mod ofensiv

- Expresiei ii lipseste valoarea stiintifica, literara si artistica

Pornografia calulatorului:

1. Pornografie Soft: fotografii sau poze topless, nud sau glamour, neprimejdioase ( ex cu genul opus). Acestea sunt considerate total indecente, iar materialele par sa fie acceptabile.

2. Pornografie Hard: ostentative pentru adulti: comportamentul sexual explicit reprezentand actiunea reala sau simulate, constand in:

a) contactul sexual, incluzand contactul genital-genital, oral-genital, anal-genital sau oral-anal, dintre persone de sex diferit sau de acelasi sex;

b) bestialitate;

c) masturbare;

d) sadism si masochism sau

e) infatisarea lasciva a organelor genitale ori a zonei pubiene apartinand unei personae

f) sex cu persoana de acelasi gen

-materialele ii afecteaza pe cei care sunt in stare sa le obtina (potrivit Titlului 18 din U.S. Code, Partea I, Capitolul 110, Sectiunea 2256, alin.2)

SADÍSM s.n. Tendinţă anormală spre cruzime, plăcere bolnăvicioasă de a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferinţe: cruzime extremă. ♦ Spec. Perversiune sexuală manifestată prin plăcerea de a provoca partenerului suferinţe fizice.

MASOCHÍSM n. Perversiune sexuală caracterizată prin apariţia plăcerii sexuale numai după producerea unei dureri fizice.

Resurse pornografice:

- gratuite

- contra cost

Dupa persoanele ce fac pornografie exista:

1) “pornografia adulta”: in care joaca personae adulte

2) “pornografiae infantila” - reprezinta infatisarea vizuala:

- a unei personae care pare sa fie un minor avand un comportament sexual explicit;

- a unei imagini reale care reprezinta un minor avand un comportament sexual explicit.

EFECTE PERVERSE

EFECT s.n. 1. Fenomen care rezultă cu necesitate dintr-o cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; urmare, rezultat; PERVERS care manifestă o deviere de la normal a instinctelor, a judecăţii, a ideilor, descompus din punct de vedere moral; corupt, depravat, imoral; (cu sens atenuat) perfid, făţarnic; spec. anormal din punctul de vedere al comportării în relaţiile sexuale.

Efecte perverse ale pornografiei: (dr. Victor Cline, 1996).

(1) drogarea, unde nevoia de a privi materiale pornografice e din ce in ce mai mare

(2) escaladarea, prin care persoana devine din ce în ce mai nesatisfăcută de comportamentul sexual normal şi se adânceşte într-o pornografie mult mai profundă, de obicei pentru a ajunge la acelaşi nivel de senzaţii şi excitare;

(3) insensibilizarea, calea prin care consumatorul nu mai este sensibil moral la şocantele, ilegalele, repulsivele, perversele şi imoralele materiale pornografice, ci le vede ca acceptabile;

(4) comportament sexual dur cu femeile, considerarea femeilor ca un obiect sexual

(5) acceptare a promiscuitatii, ce poate duce la scaderea loialitatii fata de partener.

promiscuitate = comportament sexual cu mai multi parteneri in acelasi timp, alesi la întâmplare ( pot fi parteneri si de acelasi gen)

(6) trecerea la faptă, unde fanteziile se transformă în comportament social prin instabilitate, dorinta de a cauta cat mai multi parteneri sexuali. Acest lucru se numeste stririzism la barbati si nimfomanie la femei. Satirii mai sunt numiti si Don Juani. Ei sufera de un complex de inferioritate pe care doresc sa il reprime cucerind cat mai multe femei si avand cat mai multe experiente sexuale. Cauzele nimfomaniei sunt variate: conflict oedipian, dorinta de a primi asigurari in ce priveste feminitatea sa insuficient recunoscuta, atitudine inconstienta de revansa fata de barbati, apropiata de un „colectionism" obsesional.

TEORIE:

TEORIA INVATARII SOCIALE SAU OBSERVATIONALE

Albert Bandura a initiat aceasta teorie care este o explicatie generala a modului in care oamenii dobandesc noi forme de comportament. Este numita “sociala’ deoarece incearca sa explice modul in care indivizii observa actiunile altor oameni si modul in care ajung sa adopte acele patternuri de actiune ca moduri personale de reactie la diverse probleme, conditii sau evenimente din propria lor viata. Actorii care intruchipeaza oameni reali in mediile vizuale sau auditive pot servi ca modele pentru altii care vor sa ii imite. Membrii publicului care urmaresc astefel de roluri pot incerca si in final adopta modelul lor de comportament.

Aceste patternuri tind sa devina stabile atunci cand sunt consolodate intr-un anumit mod. Daca un pattern de actiune folosit ca reactie la stimul este consolidat, creste posibilitatea ca acel pattern sa devina modul obisnuit prin care individul reactioneaza la acele conditii destimul.

Teoria invatarii sociale recunoaste si ca procesul de consolidare si invatare consecventa poate aparea incidental.

In centrul teoriei invatarii sociale exista un proces care este foarte apropiat de ideea de imitatie corporala. De exemplu daca o persoana o vede pe alta folosind o anumita tehnica de a rezolva cu succes o problema cu care observatorul se confrunta din cand in cand, el sau ea ar putea incerca acel patern de comportament ca o potentiala solutie personala. Daca functioneaza, experienta de a fi rezolvat eficient acea problema este o recompensa. Deci daca un anumit pattern de comportament este adoptat de catre un model si daca se considera ca acel pattern rezolva problemele si ofera recompense sau are consecinte placute, probabilitatea ca el sa fie adoptat de catre un observator creste.

Persoana care observa un anumit model poate sa nu recunoasca in mod constient sau sa nu isi aminteasca legatura dintre comportamentul modelului si dobandirea tehnicii de rezolvare. Aceasta invatare poate avea loc intr-un mod neintentionat.

Teoria invtarii sociale pune accentul pe dobandirea noului comportament in urma unei experiente unice, dar nu exclude invatarea ca rezultat al repetitiei stimulului.

Etape ale invatarii observationale:

1. Un membru individual observa o persoana (model) care se inscrie intr-un anumit pattern de actiune in cadrul continutului mass-media.

2. Observatorul se identifica cu modelul adica incepe sa creada ca el/ea e la fel ca si modelul, doreste sa fie ca modelul sau considera modelul ca fiind atractiv si demn de a fi imitat.

3. Observatorul constientizeaza ca acel comportament va aduce rezultatul dorit daca este imitat intr-o anumita situatie.

4. Individul isi aminteste actiunile modelului atunci cand se confrunta cu imprejurari relevante (situatii de stimul) si reproduce comportamentul ca reactie la acea situatie.

5. Executarea actiunii, reprodusa in situatia relevanta de stimul ii aduce individului usurare, recompensa sau satisfactie, consolidand asadar legatura dintre acei stimuli si reactia comform modelului.