Studiu de caz - drepturile refugiaților din Somalia

STUDIU DE CAZ

Drepturile refugiaţilor din Somalia

Obiectivele studiului de caz

Studiul de caz realizat are menirea să prezinte următoarele aspecte:

• Realizarea unei prezentări generale a situaţiei refugiaţilor din Cornul Africii.

• Prezentarea Somaliei – istorie, politică, lege, regiuni şi districte, sănătate, educaţie, economie, armată, mediu, demografie, limbi oficiale, religie.

• Evidenţierea elementelor esenţiale ale războiului civil din Somalia.

• Prezentarea crizei umanitare din Somalia.

• Obiectivele principale, strategia şi activităţile United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) în Somalia.

Introducere în situaţia refugiaţilor din Cornul Africii

Criza politică din regiunea Marilor Lacuri din Africa şi continuarea violenţei în statele Africii de Vest, în Liberia şi Sierra Leone au avut tendinţa de a distrage atenţia internaţională de la problema deplasării forţate a populaţiei din Cornul Africii. Şi totuşi, Djibouti, Eritreea, Etiopia, Somalia şi Sudan – cinci dintre ţările cele mai sărace ale lumii – continuă să fie afectate de probleme foarte grave şi de lungă durată, legate de refugiaţi. În total, 1,3 milioane de refugiaţi din Cornul Africii se află în regiune şi în statele învecinate.

Conflictele armate

Problema refugiaţilor din Cornul Africii este adânc înrădăcinată, în primul rând, în succesiunea conflictelor armate pe care regiunea le-a cunoscut: războiul dintre Etiopia şi Somalia, pentru deținerea controlului asupra regiunii Ogaden în 1977-1978; lupta pentru independenţa Eritreei din Etiopia, care a început în 1950 şi s-a sfârşit în 1993; lupta pentru controlul teritorial dintre clanurile şi conducătorii miliţiilor din Somalia, care a izbucnit o dată cu dezintegrarea regimului Siad Barre la începutul anilor 1990 şi conflictul dintre guvern şi forţele rebele din sudul Sudanului.

Amploarea şi complexitatea problemei refugiaţilor din Cornul Africii s-au agravat din cauza altor doi factori. În primul rând, în timp ce conflictul armat şi violările drepturilor omului au constituit cauza primară a deplasărilor în masă cu care s-a confruntat regiunea, factorii ecologici şi economici au contribuit de asemenea la problema refugiaţilor. În multe cazuri, aceste cauze diferite de deplasare au fost strâns legate între ele. Atunci când numere mari de eritreeni şi etiopieni au fugit în Sudan la mijlocul anilor ’80, de exemplu, şi când mii de somalezi au fugit în Kenya la începutul anilor 1990, ei s-au refugiat nu numai pentru a scăpa de violenţă, dar şi pentru că, de fapt, conflictele armate din ţările respective le-au distrus mijloacele de existenţă şi le-au subminat strategiile lor tradiţionale de supravieţuire.

În al doilea rând, categorizările convenţionale folosite de UNHCR şi alte organizaţii umanitare nu sunt întotdeauna adecvate sau relevante în contextul socio-economic din Cornul Africii. O mare parte a persoanelor deplasate din regiune au origine nomadă sau pastorală, origine în care mişcarea reprezintă o normă şi unde graniţele internaţionale nu contează sau contează prea puţin. Nu se poate întotdeauna spune dacă o persoană este refugiată, repatriată sau deplasată intern sau dacă este membră a populaţiei locale. În consecinţă, înregistrarea sau recensământul refugiaţilor din Cornul Africii au fost deosebit de problematice şi au constituit o sursă constantă de controverse. Răspunzând acestor probleme, UNHCR a iniţiat o nouă abordare a problemei asistenţei umanitare din regiune, destinată să susţină toate persoanele cu nevoi dintr-o zonă geografică, indiferent de naţionalitatea sau statutul lor juridic.

Ca rezultat al problemelor politice, economice şi ecologice din Cornul Africii, populaţiile din regiune au fost literalmente răspândite în toate direcţiile. Cetăţenii tuturor celor cinci ţări trăiesc în exil nu numai în această regiune, dar şi în ţările învecinate, precum Egipt, Kenya, Uganda şi Yemen. Un mare număr de eritreeni, etiopieni, somalezi şi sudanezi au plecat în alte părţi ale lumii, fie ca muncitori migranţi, fie ca solicitanţi de azil.

Prezentarea generală a Somaliei

Din păcate foarte multă lume cunoaşte Somalia doar din glumele care circulă pe toată suprafaţa globului, şi nimeni nu se gândeşte că aceste glume pornesc dintr-o tristă realitate. Stadiul în care a ajuns această ţară măcinată de război civil, lovituri date de marile puteri ale lumii, foamete şi boală este deplorabil. Şi în spatele steagului somalez se află peste 9 milioane de poveşti de groază, în care este vorba despre malnutriţie, crime, moarte şi disperare.

Există foarte puţine surse de informare despre această problemă, informaţiile fiind vagi şi uneori contradictorii. Foarte puţini au curajul să facă cercetări pe străzile sângeroase din Mogadishu, iar cei care o fac riscă să nu se mai întoarcă înapoi. În ultimii 15 ani au fost filmate aproximativ 6 documentare despre situaţia din Somalia sub patronajul BBC sau CNN şi aceste documentare reprezintă singurele informaţii aflate la dispoziţia celor interesaţi de acest subiect.

În continuare voi încerca să fac o scurtă radiografie a situaţiei din Somalia, cu scopul de a atrage atenţia asupra adevăratelor probleme din această parte a lumii.

Somalia, oficial Republica Somalia şi cunoscută anterior ca Republica Democrată Somalia sub regim comunist, este o ţară situată în Cornul Africii. Aceasta este învecinată cu Djibouti la nord-vest, Kenya la sud-vest, Golful Aden cu Yemenul la nord, Oceanul Indian la est, şi Etiopia la vest.

În antichitate, Somalia a fost un important centru de comerţ cu restul lumii antice. Marinarii şi negustorii săi au fost principalii furnizori de tămâie, smirnă şi mirodenii, elemente considerate valoroase de către vechii egipteni, fenicieni, micenieni şi babilonienii cu care somalezii făceau comerţ.

Cei mai mulți savanţi susţin că, Somalia este locul în care a fost situat în antichitate Regatul Punt. Aceştia au fost un popor care a avut relaţii strânse cu Egiptul faraonic în timpul Faraonului Sahure şi al reginei Hatshepsut.

Structurile piramidale, templele şi casele vechi îmbrăcate în piatră, care se găsesc peste tot în Somalia datează din această perioadă.

Naşterea Islamului pe partea opusă a coastei somaleze a Mării Roşii a determinat negustorii somalezi, marinari şi expatriaţi care trăiau în Peninsula Arabică să adopte treptat noua religie prin intermediul partenerilor lor de afaceri musulmani.

Oraşul Mogadishu a ajuns să fie cunoscut sub numele de Oraşul Islamului, şi a deţinut controlul asupra comerţului cu aur din Africa de Est timp de mai multe secole.

Datorită legăturilor sale de durată cu lumea arabă, Somalia a fost acceptată în 1974 ca membru al Ligii Arabe. Pentru a întări relaţiile sale cu restul continentului african, Somalia s-a alăturat altor naţiuni africane, contribuind la fondarea Uniunii Africane, şi a sprijinit Congresul Naţional African în Africa de Sud împotriva regimului apartheid, precum şi separatiştii eritreeni din Etiopia în timpul Războiului de Independenţă al Eritreei.

Ţară musulmană, Somalia este unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Conferinţei Islamice şi este, de asemenea, membră ONU şi a Mişcării Nealiniate. În ciuda tulburărilor sociale şi instabilităţii cu care se confruntă, Somalia a reuşit, de asemenea, să susţină o economie de piaţă liberă, care, potrivit ONU, depăşeşte economiile celor mai multe ţări din Africa.