Tinerii și Participarea la Decizie

implementare a deciziilor este una dintre conditiile functionarii si consolidarii

democratiei. În acelasi timp, se asigura, astfel, o mai mare adecvabilitate a

deciziilor si programelor de actiune la nevoia social-comunitara; participând la

elaborarea lor acestea vor fi mai usor întelese de cetateni, bucurându-se de mai

larga lor sustinere. Acestea au ca rezultat un grad mai mare de eficienta a actiunilor

si sustin implementarea unor strategii incluzive de dezvoltare sociala. Odata în

plus, obiectivul incluziunii este imperativ de urmarit în cazul tinerilor, pentru care

participarea la decizia publica este forma cea mai potrivita prin care se pot

manifesta si implica în viata comunitatii. Astfel de practici sunt si un exercitiu de

învatare util pentru formarea lor profesionala si civica. Beneficiind de o mai buna

informare, posibila prin participare, tânarul va gasi raspunsuri la problemele sale

specifice, între care modalitatile de petrecere a timpului liber, alegerea unei

profesii, sau gasirea unui loc de munca. O eficienta participare la decizia publica

trebuie sa combine eforturile tinerilor cu cele ale generatiei mature si ale

autoritatilor. Ideal ar fi ca acestea sa fie articulate în cadrul unei strategii de

actiune, în domeniul tineretului.

Obiectivul unei largi participari a cetatenilor la procesul decizional este un

imperativ al guvernarii moderne, urmarit la toate nivelurile si în toate domeniile.

Pe plan international, odata cu extinderea Uniunii Europene, a parut necesar

elaborarea unui document care sa ghideze dezvoltarea relatiilor între institutiile

statelor-membre, în implementarea obiectivelor comune ale Uniunii. Asigurarea

unei largi participari, pe întreg lantul decizional, pentru a creste gradul de încredere

în activitatea si institutiile Uniunii Europene se numara între cele cinci principii ale

guvernarii, asumate în Carta Alba a Bunei Guvernari, alaturi de transparenta,

eficienta, coerenta si responsabilizare a actiunilor si initiativelor derulate (UE,

2003).

Preocuparea internationala privind antrenarea tinerilor la decizia publica

dateaza de la începutul anilor 90, în anul 1992 fiind adoptata Carta Europeana a

participarii tinerilor la Viata Regionala si Locala, document al Consiliului Europei.

Principiile dupa care se ghideaza aceasta sunt:

 participarea tinerilor la viata locala si regionala trebuie sa fie parte a

politicii globale a participarii cetatenilor la viata publica;

CALITATEA VIETII, XVI, nr. 34, 2005, p.

SIMONA 2 ILIE, CLAUDIA PETRESCU

 în conturarea componentelor de tineret ale diferitor politici sectoriale,

autoritatile locale si centrale urmaresc implementarea diferitelor forme de

participare a tinerilor, prin consultare si cooperare cu acestia, sau cu liderii lor;

 diferitele forme de participare specificate în Carta se adreseaza tuturor

tinerilor, si, prin urmare, trebuie avute în vedere si grupurile dezavantajate,

indiferent de natura acestui dezavantaj (CE, 2003).

O data cu deschiderea spre o societate democratica, accelerarea procesului de

descentralizare, dar si în contextul aderarii al UE, România si-a asumat, la rândul

ei, astfel de obiective. Cadrul legal pentru implementare lor este asigurat prin

L52/2003, privind transparenta în administratia publica, lege care vine în

completarea legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Împreuna, formeaza pachetul legislativ ce vizeaza asigurarea transparentei actului

decizional, prin sporirea gradului de responsabilitate a administratiei publice fata

de cetatean si stimularea participarii active a cetatenilor, în procesul de luare a

deciziilor administrative ca si în cel de elaborare a actelor normative.

Reglementarile cuprinse în aceasta lege impun administratiei publice centrale si

locale un set de reguli procedurale minimale care trebuiesc urmate, între care

angajarea de consultari cu cetatenii si asociatiile acestora, în procesul de adoptare a

deciziilor administrative si de elaborare a actelor normative.

Preocuparea autoritatilor centrale în domeniul politicilor de tineret s-a

concretizat în anul 2001, în Planul National de Actiune pentru Tineret în România,

plan care a definit o strategie nationala în domeniul politicii de tineret. Între

directiile si obiectivele sale strategice, se regasesc: abordarea tinerilor ca resursa,

sporirea participarii acestora la viata economica, stimularea participarii lor civice,

sub multiplele sale aspecte si a asociativitatii tineretului, prevenirea si combaterea

riscului marginalizarii si excluderii sociale a tinerilor, diversificarea ofertei

educationale non-formale, facilitarea accesului tinerilor la informatie (PNA-T-R,

2003).

În acest context, în anul 2002, departamentul de tineret al fostului Minister al

Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) a lansat ca program de cercetare

prioritar un proiect privind caracteristicile participarii tinerilor la decizie, având ca

obiectiv final elaborarea unei strategii nationale integrate pentru îmbunatatirea

participarii tinerilor la decizia publica. Proiectul a fost realizat de un consortiu

format din Academia de Studii Economie (coordonator), Institutul National de

Administratie, Asociatia Studentilor Economisti din România si Institutul de

Cercetare a Calitatii Vietii.