Workaholism - Dependența față de muncă, definire, diagnosticare și abordare

1. Problema stiintifica abordata, scopul cercetarii, fundamentarea conceptualteoretica, metodologie si design al cercetarii

1.1. Problema stiintifica abordata si scopul cercetarii

Problema științifica de cercetata abordata pe tema ,,Workaholism” este aceea a dependenței excesive de muncă și consecințele negative asociate acesteia. In ultimii ani, fenomenul workaholismului a devenit tot mai prezent în societatea modernă, afectănd tot mai mulți indivizi care își dedica majoritatea timpului si energiei pentru a-și îndeplini responsabilitățile profesionale.

Scopul cercetării în acest domeniu este de a identifica cauzele și efectele workaholismului asupra sănătății fizice și mentale a indivizilor, relațiilor sociale și performanței profesionale. Studiile recente au arătat că workholismul poate duce la o varietate de consecințe negative, inclusiv epuizarea fizică și mentală, stresul cronic, probleme de sănătate mintală, diminuarea calității vieții personale și profesionale, precum și reducerea productivității la locul de muncă (Clark et. al, 2016).

Studiile din domeniu au identificat mai multe cauze posibile ale workaholismului, cum ar fi factori individuali, trăsăturile de personalitate și istoricul familial, precum și factori organizaționali, cum ar fi cultura organizațională și managementul deficitar (Andreassen et al., 2007). În plus, cercetările au arătat că workholismul poate fi influențat de contextul cultural și social, precum și de tehnologia modernă și modul în care aceasta a modificat așteptările cu privire la disponibilitatea și răspunsul imediat la locul de muncă (Burke & Cooper, 2008).

În concluzie, cercetarea pe tema „Workaholism” are ca scop înțelegerea profundă a acestui fenomen și a consecințelor sale negative, precum și identificarea de soluții pentru a reduce dependența excesivă de muncă și pentru a îmbunătăți calitatea vieții profesionale și personale a indivizilor afectați.

1.2. Fundamentarea conceptual-teoretică a workholism-ului

Workaholismul este o problemă tot mai răspândită în societatea modernă. Deși mulți oameni consideră această atitudine față de muncă ca fiind pozitivă și productivă, de fapt, ea poate duce la probleme serioase de sănătate fizică și mentală. În acest sens, definirea și înțelegerea conceptului de workaholism este deosebit de importantă.

Workaholismul a fost conceptualizat pentru prima dată la începutul anilor 1970 ca o dependență comportamentală, care implică utilizarea compulsivă și conflictul interpersonal.

Într-un studiu realizat de Robinson și Kelley în 2015, s-a ajuns la concluzia că workaholismul poate fi definit ca fiind o dorință compulsivă și excesivă de a lucra, care poate duce la probleme precum epuizarea, probleme de sănătate, probleme de relații personale și sociale și, în cele din urmă, la o scădere a performanței la locul de muncă (Robinson, B. E., & Kelley, L. 2015).

De-a lungul istoriei, workholismul a fost considerat deseori ca fiind un semn de productivitate și de succes profesional. Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că această atitudine poate fi dăunătoare atât pentru individ, cât și pentru organizație.

Workaholismul poate fi cauzat de factori precum presiunea din partea angajatorului, așteptările excesive ale societății sau chiar de dependența psihologică a individului față de muncă.

Odată ce workholismul este identificat, este important să se acționeze pentru a ajuta indivizii afectați să-și schimbe comportamentul și să își îmbunătățească starea de sănătate. Aceasta poate include schimbarea rutinei de lucru, practicarea unui hobby sau a unei activități de relaxare, precum și terapie și consiliere.

1.3. Incadrare paradigmatica si teoriile stiintifice relevante

În acest punct al lucrarii voi vorbi despre paradigma cognitiv-comportamentalistă și despre teoria asocierii diferențiale , amandouă se pliază foarte bine pe cazul unei persoane care sufera de workaholism, întrucăt aș vrea să le conceptualizez și să le explic.

1.3.1 Incadrarea paradigmatica

Pentru început as vrea sa aplic paradigma cognitiv-comportamentalistă (PCC) care este o abordare terapeutică care se bazează pe ideea că gândurile și comportamentele individului influențează emoțiile și starea psihologică. Conform acestei paradigme, workaholismul poate fi văzut ca un comportament maladaptativ care poate fi tratat prin identificarea și schimbarea gândurilor și credințelor disfuncționale care stau la baza acestui comportament (Andreassen, C. S., Griffiths, M. D., Hetland, J., & Pallesen, S. 2012).

Comportamentul maladaptativ al unei persoane cu workaholism poate fi definit ca fiind un comportament excesiv și compulsiv orientat către muncă, care afectează negativ starea de sănătate, relațiile interpersonale și calitatea vieții. Aceste persoane au o nevoie persistentă de a lucra și de a-și atinge obiectivele, chiar și atunci când acest lucru duce la epuizare fizică și psihologică, la neglijarea altor aspecte importante ale vieții, precum familie, hobby-uri sau sănătatea (Andreassen, C. S., Pallesen, S., & Griffiths, M. D. 2017).