Analiză Comparativă a Natalității în Județele Cluj și Iași

Cap.1 Prezentare generală a județelor Cluj și Iași

1.1. Județul Cluj

Situându-se în nord-vestul României, județul Cluj este al 13-lea ca mărime din țară, și ocupă 2,8% din suprafața României cu o suprafață de 6674 kilometri pătrați. Cu un mediu natural favorabil activității umane, suprafața județului Cluj a fost locuită din timpuri stravechi.

Județul Cluj este situat în inima provinciei istorice Transilvania, în zona central-vestică a României, având ca vecini județele Bihor, Sălaj, Maramureș, Alba, Bistrița-Năsăud și Mures. Reședința administrativă este Municipiul Cluj-Napoca, cu o populație de 332.297 locuitori (47,7% din populația totală a județului).

Principalele localități sunt: Municipiile Cluj-Napoca (332.297 locuitori), Turda (61.851), Dej (41.974), orașele Câmpia Turzii (30.162), Gherla (24.572), Huedin (10,231), 74 de comune cu 420 de sate (întreaga populație rurală numără 234.277 locuitori). Cu o populație totală de 734887 locuitori și o densitate de 105 locuitori pe kilometrul pătrat ocupa locul 6 la nivel național.

Structura populației active este următoarea: industrie - 31,0 %; agricultură - 29,1 %; comerț - 9,9 %. Structura populației după naționalitate: români - 77,59 %, maghiari - 19, 85 %, rromi - 2,22 %, germani - 0,15 %, alte naționalități - 0,19 % ; după religie: români ortodocși - 69,9 %, greco-catolici - 5,1 %, romano-catolici - 4,4 %, reformați- 14,1 %, alte confesiuni - 6,5%.

Potențialul său economic este dat de resursele locale, tradiția și experiența de durată în majoritatea sectoarelor, cât și prin poziția sa de lider al comerțului în Transilvania, datorită așezării favorabile, la rascruce de rute comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

1.2. Județul Iași

Situat în partea de nord-est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5476 Kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României).

Organizarea administrativă a judeţului Iaşi cuprinde la 01.07.2008 un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos), 94 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României (cu o populaţie la 1 iulie 2008 de 313994 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul Bucureşti).

Populaţia Judeţului Iaşi la 1 iulie 2008 era de 826552 locuitori, reprezentând 3,8% din populaţia totală a României (Judeţul Iaşi ocupând locul 2, după municipiul Bucureşti); din totalul populaţiei, 47,4% locuieşte în mediul urban, iar 52,6% în mediul rural

Populația activă a județului este angajată în diferite activități productive precum:

- Industrie - 24%

- Agricultură - 36%

- Construcții - 4,2%

- Transporturi - 4,4%

- Comerț - 12,9%

- Învățământ - 6,7%

- Sănătate - 4,2%

- Servicii - 5%

- Alte activități - 2,6%

În continuarea proiectului voi analiza comparativ fluctuațiile numărului de născuți și a ratei natalității pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe în județele Cluj și Iași.

CAP. 2 Natalitatea în județele Cluj și Iași

2.1. Natalitatea

Natalitatea populaţiei este fenomenul demografic care exprimă frecvenţa naşterilor în cadrul unei populaţii. Natalitatea populaţiei vizează totalitatea nascuţilor vii în cadrul unei populaţii umane, delimitată prin caracteristici de timp şi spaţiu.

Evenimentul demografic este naşterea iar rezultatul este născutul sau născuţii. Se înregistrează nascutul şi nu naşterea, iar în calculul indicatorilor specifici acestor fenomene se foloseşte născutul, deci rezultatul naşterii.

Născuţii se împart în două categorii: născuţii vii şi născuţii morţi. Născutul viu este produsul concepţiei expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii care, după această separare, prezintă un semn de viaţă şi evident nascutul mort este acela care nu prezintă nici un semn de viaţă.

Evenimentul de naştere este repetabil în viaţa unei femei sau a unui cuplu, însă nu este inevitabil. Există femei care nu nasc niciodată, dar şi femei cu, de exemplu, peste 20 de naşteri. În buletinul statistic pentru născutul viu, în grupul de date referitoare la mamă, starea civilă a mamei, numărul de naşteri ale mamei, inclusiv cea care se înregistrează, numărul de copii născuţi vii, numărul de copii născuţi.