Analiza demografică și educațională pe județe - emigranți, unități de învățământ și absolvenți liceali

1. INTRODUCERE

Acest proiect își propune să analizeze trei aspecte majore ale societății românești: numărul de emigranți definitivi, numărul de unități de învățământ și numărul de absolvenți la nivel liceal, la nivelul fiecărui județ din România. Emigrarea definitivă a devenit un fenomen tot mai comun în România, reprezentând o problemă importantă pentru economie și dezvoltarea țării. Prin analizarea numărului de emigranți la nivel județean, acest proiect își propune să identifice diferențele între regiuni și factorii care determină aceste diferențe, pentru a ajuta la dezvoltarea de politici care să sprijine regiunile cu potențial de dezvoltare.

Învățământul este, de asemenea, un factor important în dezvoltarea unei societăți și a economiei. Prin analizarea numărului de unități de învățământ la nivel județean, putem înțelege nivelul de accesibilitate la educație în diferite regiuni și potențialul educațional al populației. Analizând numărul de absolvenți la nivel liceal, putem obține informații despre nivelul de pregătire a forței de muncă din fiecare județ și potențialul pieței muncii.

Scopul acestui proiect este de a oferi o perspectivă completă asupra acestor aspecte importante ale societății românești și de a identifica eventualele legături între ele, în vederea dezvoltării de politici și programe care să sprijine dezvoltarea țării în ansamblu. Analiza detaliată la nivel județean poate ajuta la identificarea regiunilor care necesită sprijin și la dezvoltarea de programe care să stimuleze dezvoltarea și să reducă fenomenul de emigrare definitivă.

În cadrul cercetărilor efectuate în ultimii ani, o atenție specială a fost acordată emigrării și efectelor sale asupra economiei și societății în ansamblu. Un studiu important în acest sens este "Analiza statistică a emigrării. Cazul României", care a urmărit să analizeze emigrarea definitivă a românilor în perioada 2008-2017. Acest studiu a dezvăluit o serie de concluzii importante, printre care:

- Românii au continuat să își părăsească țara natală, căutând destinații care sa le aducă un venit mai mare, fenomenul emigrării situându-se pe un trend ascendent în perioada de analiză (2008-2017).

- Este îngrijorător faptul ca decursul a 10 ani (2008-2017) România a înregistrat un număr de 2.092.259 emigranți temporari și 154.669 emigranți definitivi.

- Datorită migrației externe investițiile facute în educația și formarea profesională a emigranților nu mai sunt recuperate, aducând o pierdere pentru țara de origine (România). Pentru țările de destinație, emigranții români înalt calificați sunt o externalitate pozitivă, însă pentru economia românească sunt o externalitate negativă.

2. DATELE UTILIZATE

În cadrul acestui proiect, am utilizat următoarele variabile:

- Emigrarea definitivă: reprezintă numărul de persoane care au emigrat definitiv din fiecare județ în anul precedent (anul 2020), conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din România. Această variabilă a fost utilizată pentru a analiza impactul emigrării asupra numărului de absolvenți și a numărului de unități de învățământ din fiecare județ.

- Numărul de unități de învățământ: reprezintă numărul total de unități de învățământ din fiecare județ în anul 2021, conform datelor furnizate de INS. Această variabilă a fost utilizată pentru a analiza disponibilitatea resurselor educaționale în fiecare județ.

- Numărul de absolvenți ai claselor a XII-a: reprezintă numărul de absolvenți ai claselor a XII-a din fiecare județ în anul 2020, conform datelor furnizate de INS. Această variabilă a fost utilizată pentru a analiza evoluția numărului de absolvenți la nivel județean și pentru a evalua relația dintre emigrare și numărul de absolvenți.

Aceste variabile au fost selectate în conformitate cu tema proiectului, care abordează impactul emigrării asupra sistemului educațional din România. De-a lungul anilor, aceste variabile au fost utilizate în numeroase studii care analizează evoluția sistemului educațional, precum și fenomenul migrației și impactul său asupra diferitelor aspecte socio-economice.

În ceea ce privește așteptările noastre, ne așteptăm ca analiza noastră să confirme tendințele identificate în aceste studii anterioare și să ofere o perspectivă actualizată asupra evoluției sistemului educațional din România în contextul migrației. De asemenea, ne așteptăm ca această analiză să identifice diferențele semnificative dintre județe.

Studiul "Analiza statistică a emigrației: Cazul României" oferă informații valoroase despre fenomenul emigrării din România. Articolul definește emigrația ca fiind acțiunea prin care o persoană își schimbă locul de reședință din țara de origine în altă țară pentru cel puțin 12 luni. Decizia de a emigra poate fi bazată pe motive personale, politice, economice sau sociale. Studiul subliniază faptul că emigrația a fost cauza principală a reducerii populației din România, cu emigrarea forței de muncă devenind cea mai importantă componentă în ultimii ani. De asemenea, studiul dezvăluie că emigrația are efecte negative asupra creșterii economice a României prin privarea țării de un potențial valoros intelectual, științific, civic și economic reprezentat de emigranți. Cu toate acestea, studiul evidențiază și faptul că emigranții care câștigă venituri mai mari în străinătate pot contribui la reducerea sărăciei în țara de origine prin banii pe care îi trimit familiilor lor. În ansamblu, acest studiu oferă date valoroase pentru factorii de decizie și cercetătorii interesați de înțelegerea impactului emigrării asupra societății și economiei din România.