Cuprins
- Introducere 3
- Specificarea modelului econometric unifactorial 5
- Analiza modelului unifactorial - Model 1 5
- Analiza modelului unifactorial - Model 2 7
- Estimarea parametrilor modelului 8
- Testarea semnificaţiei statistice a parametrilor modelului şi determinarea intervalelor de încredere 95% pentru parametrii modelului 9
- Testarea validităţii modelului de regresie 12
- Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului clasic de regresie liniară 12
- Homoschedasticitatea erorilor aleatoare 13
- Nonautocorelarea erorilor aleatoare 19
- Erorile aleatoare urmează o distribuţie normală cu media 0 şi dispersia σε2 23
- Previzionarea valorii variabilei dependente Y dacă variabila X creşte cu 10% faţă de ultima valoare înregistrată 26
- Specificarea modelului econometric multifactorial 27
- Estimarea parametrilor modelului şi interpretarea valorilor obţinute 27
- Verificarea existenţei multicoliniarităţii variabilelor explicative 28
- Detectarea multicoliniarităţii pe baza coeficienţilor de corelaţie dintre variabilele explicative 28
- Criteriul lui KLEIN 29
- Concluzii 31
Extras din proiect
Introducere
Proiectul de faţă presupune analiza dependenţei fluxurilor mobilităţii inter-regionale a forţei de muncă la nivelul României, de numărul şomerilor(exprimat în persoane) şi de numărul salariaţilor(exprimat în persoane). Deşi se mai pot utiliza şi alte variabile independente cum ar fi câştigul salarial mediu net lunar, plăţile pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă sau populaţia şcolară din învăţământul superior, am ales să realizez analiza pe baza variabilelor exogene „numărul şomerilor” şi „numărul salariaţilor”.
Datele sunt preluate din Anuarul statistic al României (2009) şi din „Revista română de statistică, numărul 8/2010” .
În continuare voi prezenta câteva aspecte legate de fenomenul de mobilitate a forţei de muncă.
Mobilitatea forţei de muncă este unul dintre fenomenele ce au căpătat o amploare deosebită. Acest fapt determină accentuarea studiilor şi preocupărilor mediului academic, dar şi mediile politic, social şi economic îşi concentrează eforturile pe acestă temă. Piaţa muncii europeană se confruntă cu acest fenomen şi chiar îl promovează, considerându-l unul dintre cele mai eficiente moduri de răspuns la provocările pe care procesul de globalizare şi dezvoltare accelerată de noi tehnologii le implică.
Deşi se desfăşoară pe fondul şi în condiţiile globalizării, liberalizarea circulaţiei forţei de muncă se loveşte în principal de constrângeri instituţionale, naţionale şi internaţionale, de constrângeri comportamentale ale populaţiei din zonele şi regiunile de destinaţie, ca şi de constrângeri care
rezultă din dificultăţile de adaptare ale noilor sosiţi.
Mobilitatea forţei de muncă a fost şi este abordată, atât în teorie, cât şi în practică, în legătură cu necesitatea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate în plan regional şi sectorial, îmbinând aspecte de ordin structural cu cele de ordin funcţional.
Se utilizează modelul liniar de regresie cu două variabile exogene pentru analiza interdependenţei între fluxurile mobilităţii inter-regionale şi o serie de variabile independente(în cazul de faţă două variabile).
Setul de date cuprinde variabila dependentă, considerată „fluxurile mobilităţii inter-regionale” şi variabilele independente: „numărul şomerilor” şi „numărul salariaţilor”.
Analiza realizată se bazează pe un model econometric liniar bifactorial ce reflectă legătura econometrică dintre variabila dependentă, y_i- fluxurile mobilităţii inter-regionale la nivelul României aferente fiecărei observaţii în parte şi variabilele independente x_1- numărul şomerilor, x_2 - numărul salariaţilor.
Judeţe Fluxurile
mobilităţii
inter-regionale
yi Numărul
şomerilor
x1 Numărul
salariaţilor
x2
Alba 12029 12827 91854
Arad 15461 6549 124410
Argeş 25453 13131 146835
Bacău 25573 12411 121996
Bihor 20104 8596 167334
Bistriţa-
Năsăud 9552 3614 60868
Botoşani 13804 5519 56570
Braşov 20036 10655 169429
Brăila 9542 6026 75845
Buzău 17087 10854 87004
Caraş-
Severin 13371 7698 63672
Călăraşi 11423 5463 47498
Cluj 21271 9998 199066
Constanţa 29168 9612 193725
Covasna 5341 6786 50998
Dâmboviţa 19941 11715 84077
Dolj 23771 24310 136003
Galaţi 17647 14538 128334
Giurgiu 9121 4181 34199
Gorj 16712 10994 79329
Harghita 7681 9280 67335
Hunedoara 16272 13826 128927
Ialomiţa 10644 5204 47748
Iaşi 28759 16905 164886
Ilfov 18927 2098 103552
Maramureş 12836 7577 94097
Mehedinţi 12318 11429 49028
Mureş 18452 11607 130740
Neamţ 20063 8223 86530
Olt 18251 9463 74595
Prahova 23884 12122 182610
Satu-Mare 10596 4600 77060
Sălaj 7632 5845 47650
Sibiu 14892 5794 122491
Suceava 19688 10963 101602
Teleorman 14865 13702 57809
Tmiş 29207 5568 216731
Tulcea 9404 4005 46386
Vaslui 15432 16458 60815
Vâlcea 17430 8344 84940
Vrancea 14423 6677 59505
Mun.
Bucureşti 100445 18274 922235
Specificarea modelului econometric unifactorial
Pentru a realiza modelul liniar multifactorial se analizează modelele econometrice liniare unifactoriale ce se pot obţine între variabila dependentă şi fiecare variabilă independentă luată separat.
Analiza modelului unifactorial - Model 1
Primul model unifactorial ce poate fi construit este de forma:
Y_(i )= f(x_1i )+ ε_1
şi explică variaţia fluxurilor mobilităţii inter-regionale în funcţie de numărul de şomeri.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Fluxurilor Mobilitatii Fortei de Munca Inter-Regionale in Romania
- print screen
- dw.PNG
- ec model multif.PNG
- grafic dependenta fluxuri de nr salariati.PNG
- grafic pentru heteroschedasticitate1.PNG
- grafic resid.PNG
- Grafic variatie in functie de numarul de someri.PNG
- heteroschedasticitate.PNG
- heteroschedasticitate2.PNG
- Jarque Bera.PNG
- Regresie,Anova EViews.PNG
- reziduuri grafic.PNG
- rxy bifact.PNG
- rxy pentru model1.PNG
- rxy pt model2.PNG
- white.PNG
- Analiza Fluxurilor Mobilitatii Fortei de Munca Inter-Regionale in Romania.docx
- Analiza Fluxurilor Mobilitatii Fortei de Munca Inter-Regionale in Romania.xlsx
- econometrieeviws.wf1
- econometrieeviws.~f1