Analiza relației între emigranții definitivi și variabilele economice în județele României

Introducere

Tema aleasă pentru această analiză se concentrează pe relația dintre emigranții definitivi și două variabile independente, respectiv venitul mediu și PIB-ul, în diferite județe din România. Scopul lucrării este de a investiga dacă există o corelație sau o relație predictivă între emigranții definitivi și aceste două variabile economice importante.

Emigrarea definitivă este un fenomen complex care are impact asupra societății și economiei unei țări. Comprehensiunea factorilor care influențează emigrarea definitivă poate furniza informații valoroase pentru dezvoltarea politicilor și a măsurilor adecvate pentru a aborda această problemă.

Motivarea alegerii temei:

Alegera acestei teme este justificată de importanța emigrării definitive în contextul României, precum și de nevoia de a înțelege mai bine factorii care stau la baza acestui fenomen. Emigranții definitivi reprezintă persoanele care părăsesc țara și se stabilesc permanent în altă țară, ceea ce poate avea consecințe semnificative asupra populației și economiei.

Venitul mediu și PIB-ul sunt două variabile economice relevante care pot influența decizia persoanelor de a emigra definitiv. Venitul mediu brut reflectă nivelul de prosperitate al populației și poate influența perspectivele de angajare și de trai în țară. PIB-ul, pe de altă parte, reprezintă mărimea economiei și poate fi un indicator al oportunităților economice disponibile într-o țară.

Formularea problematicii:

- Această analiză urmărește să răspundă la următoarele întrebări de cercetare:

- Există o corelație între venitul mediu și emigranții definitivi în diferitele județe din România?

- Există o corelație între PIB și emigranții definitivi în diferitele județe din România?

- Care este natura și puterea relației dintre venitul mediu sau PIB și emigranții definitivi?

- Pot venitul mediu și PIB-ul să fie utilizate pentru a prezice numărul de emigranți definitivi în diferitele județe din România?

Răspunsurile la aceste întrebări pot oferi o înțelegere mai bună a relației dintre variabilele economice și emigrarea definitivă, și pot fi folosite pentru a dezvolta politici și măsuri pentru a gestiona această problemă.

În cadrul cercetărilor efectuate în ultimii ani, o atenție specială a fost acordată emigrării și efectelor sale asupra economiei și societății în ansamblu. Un studiu important în acest sens este "Analiza statistică a emigrării. Cazul României", care a urmărit să analizeze emigrarea definitivă a românilor în perioada 2008-2017. Acest studiu a dezvăluit o serie de concluzii importante, printre care:

4

- Românii au continuat să își părăsească țara natală, căutând destinații care sa le aducă un venit mai mare, fenomenul emigrării situându-se pe un trend ascendent în perioada de analiză (2008-2017).

- Este îngrijorător faptul ca decursul a 10 ani (2008-2017) România a înregistrat un număr de 2.092.259 emigranți temporari și 154.669 emigranți definitivi.

- Datorită migrației externe investițiile facute în educația și formarea profesională a emigranților nu mai sunt recuperate, aducând o pierdere pentru țara de origine (România). Pentru țările de destinație, emigranții români înalt calificați sunt o externalitate pozitivă, însă pentru economia românească sunt o externalitate negativă.

Această analiză va fi realizată utilizând date reale pentru venitul mediu, PIB și numărul de emigranți definitivi în diferitele județe din România. Se va aplica oanaliză de regresie liniară pentru a examina relația dintre variabile. Prin determinarea coeficienților de regresie și interpretarea acestora, vom putea evalua influența venitului mediu și a PIB-ului asupra numărului de emigranți definitivi în diferitele județe.

Rezultatele acestei analize pot oferi informații valoroase pentru factorii de decizie, cum ar fi guvernul și autoritățile locale, în dezvoltarea de politici și măsuri adecvate pentru a aborda problemele legate de emigrarea definitivă. De asemenea, poate contribui la înțelegerea mai profundă a dinamicii sociale și economice care determină migrația definitivă în contextul României.

În continuare, vă vom oferi un exemplu de paragraf în care cităm un fragment din articolul menționat: Conform studiului lui Costin-Alexandru Ciupureanu intitulat "Emigration impact on the Romanian economy in the context of the most recent economic and financial crisis", autorul evidențiază următorul aspect:

“Since the fall of the Iron Curtain more than 3 million Romanians have migrated, the vast majority to other EU Member States. The first five years after the fall of communism have been marked by an emigration based on ethnicity. The following period, Romanians had as main destinations Spain, Canada and The United States (Chindea et al., 2008). Once the Schengen Visas were eliminated (2001) and Romania joined the EU (2007) emigration skyrocketed. The main destinations of Romanian migrants were Spain and Italy. These key historic moments represent the peak years of Romanian emigration. One of the main determinants for choosing the destination country is represented by the Latinity of the destination countries (Roman, 2011). In addition, diaspora acts as a pull factor for the Romanian migrants.

According to Stănculescu et al. (2011) the main reasons for which Romanians migrate are: finding a better-paid job (59%), lack of employment (16%) or just the pursuit of a better life (9%). However, migration is not exclusively determined by economic factors. Another push factor is linked to Romanians’ distrust in the institutional system and in the political parties (Stănculescu and Stoiciu, 2012).”