Analiza serviciilor unităților de alimetație publică a agenților economici din Municipiul Suceava

Introducere

Din dorinţa satisfacerii nevoilor clienţilor unităţile de alimentaţie public au simţit in ultimii ani o creştere semnificativă.

În urmă cu 20 de ani, atât cererea cât şi oferta nu era aşa de variată în privinţa gamei largi de produse, deoarece perioada respectiva nu le permitea satisfacerea tuturor dorinţelor.

O uşoara creştere s-a simţit după anii 1990 datorită faptului că libertatea şi-a pus amprenta şi asupra nevoilor personale ale cetăţenilor. Pe piaţă s-a simţit o uşoară dezvoltare a cererii de înfiinţare a mai multor unităţi de alimentaţie publică.În anul 2000, oraşul Suceava a cunoscut o creştere semnificativă în ceea ce priveşte satisfacerea clienşilor. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană din 2004, în oraşul Suceava a avut loc o exploziţe de dezvoltare a economiei. Atât cererea cât şi oferta au ajuns la standardele europene în privinţa gamei variate de produse alimentare, a locurilor de distracţie. Modernizarea unităţilor de alimentaţie publică a adus după sine şi diversificareaserviciilor: prepararea si vânzarea la comandăde mâncăruri calde, inclusiv vânzarea de băuturi care însoţesc masa, cu sau fără program distractiv. Aceste activităţi se desfăşoară în restaurante, restaurante cu autoservire, cafenele, livrarea la domiciliu.

Pentru a evita pierderea cererii unităţile de alimentaţie publică aduc pe piaţă oferte promoţionale, preţuri atractive, bonusuri semnificative (1 plus 1 gratis), servicii la cele mai ridicate standarde şi un cadru ambiental plăcut.

1.Obiectivele cercetării

1.Cunoaşterea opiniei persoanelor cu privire la serviciile oferite de unităţile de alimentaţie publică;

2.Determinare gradului de cunoaştere a serviciilor speciale oferite de unităţile de alimentaţie publică;

3.Stabilirea, după părerea intervievaţilor, a topului unităţilor de alimentaţie publică;

4.Stabilirea, după părerea intervievaţilor, a principalelor schimbări necesare care să ducă la îmbunătăţirea serviciilor unităţilor de alimentaţie publică.

2.Identificarea colectivităţii intervievate

Sfera cercetării cuprinde persoanele de diferite vârste, ocupaţie, sex, din oraşul Suceava.

Colectivitatea intervievata este alcătuită din 100 de persoane, repartizarea acestora în privinţa sexului fiind următoarea:

•31 femei

•69 bărbaţi

Cercetarea s-a realizat în felul următor: întrebările chestionarului au fost citite subiecţilor, la care aceştia au dat răspunsuri orale, raspunsuri care au fost înregistrate de persoanela care au efectuat cercetarea pe teren.

3.Construirea chestionarului

Chestionarul este o succesiune logică de întrebări scrise în raport cu obiectivele cercetării, care prin administrare de către operatorii de anchetă determină, din partea celui anchetat, un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris. Construcţia unui chestionar presupune rezolvarea a două tipuri de probleme: de conţinut şi de formă.

Prima categorie de probleme înseamnă traducerea conţinutului cercetării în întrebări – indicatori. Este vorba de alegerea cuvintelor ce vor fi folosite, de decizia de a recurge la întrebări deschise sau închise, de stabilirea variantelor de răspuns, de construcţia scalelor de atitudine. A doua categorie se referă la ordinea întrebărilor şi la aranjarea chestionarului în pagină, la stabilirea modului de înregistrare a răspunsurilor.

Chestionarele pot fi clasificatedupa:

•Conţinut

•Formă

•Modul de aplicare

1.Chestionarele clasificate după conţinut pot fi: chestionare de date de tip administrativ şi chestionare de opinie. Chestionarele de opinie se referă la datele de ordin subiectiv şi cu ajutorul lor se studiază atitudinile, motivaţia şi interesele, dispoziţiile şi inclinaţiile subiecţilor faţă de problema cercetată.

Chestionarul din cadrul acestei cercertări face parte din această categorie de chestionare pe motiv că s-a urmărit studierea opiniei populaţiei cu privire la serviciile de alimentaţie publică din municipiul Suceava.

2.După forma întrebărilor se pot distinge:

•Chestionare cu întrebări închise;

•Chestionare cu întrebări deschise;

•Chestionare cu întrebări mixte.

Chestionarele cu întrebări închise nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate de chestionare. Gradul de libertate al subiectului este redus, răspunsul trebuie să se incadreze într-una din categoriile propuse în chestionar. Întrebările închise prezintă câteva avantaje:

•Facilitează analiza statistică a răspunsurilor;

•Sprijină memoria celui anchetat;

•Servesc ca ”filtru” pentru întrebările următoare;

•Sporesc anonimatul şi securitatea celu anchetat.