Anchetă Statistică Privind Imbunătățirea Activității Didactice la Grupul Școlar Vasile Deac din Vatra Dornei

1. Identificarea problemei decizionale

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. Asigurarea calităţii în educaţie - reprezintă capacitatea de a oferi programe de educaţie în conformitate cu standardele de calitate.

Principala dificultate legată de asigurarea calităţii în activitatea didactică constă în faptul că actorii participanţi la procesul educaţiei au aşteptări diferite. Pentru armonizarea aşteptărilor o posibilă soluţie ar fi dialogul. Dialogul profesorilor cu elevii, dialogul dintre nevoile elevilor şi aşteptările profesorilor, dialogul dintre nevoile elevilor şi aşteptările societăţii, dialogul dintre nevoile societăţii şi aşteptările elevilor etc. Într-un sistem complex cum este cel al învăţământului, oricât ar părea el de falimentar, vinovăţia nu e singulară, unidirecţională. Motivaţia profesorilor nu poate fi eminamente vocaţională, motivarea elevilor nu poate fi exclusiv profesional-pragmatică. Fondul este cel al sincerităţii şi nepărtinirii încât problematizarile expuse să-şi găsească soluţii reale, aplicabile.

Problematica funcţiei profesorului este foarte bogată şi complexă, iar aspectele cele mai apropiate de munca sa didactica sunt:

- profesorul – coordonator al procesului didactic;

- profesorul – diriginte;

- pregătirea şi perfecţionarea sa

Didactica modernă şi teoria educaţiei, militează deopotrivă pentru creşterea rolului elevilor în procesul propriilor lor formări, rolul conducător al profesorului în activitatea educaţională rămâne un fapt real. Schimbările inregistrate pana acum nu fac decat sa sporeasca rolul activ, formativ, de organizator şi conducător, al profesorului în activitatea de pregătire a tinerelor generaţii pentru muncă şi viaţă. Profesorul trebuie să-şi proiecteze activitatea în toate detaliile (obiective, resurse, tehnologie, evaluare, decizie) stabilind precis ceea cevrea să realizeze. Proiectarea muncii didactice şi educative pe o perioadă mai apropiată sau mai îndelungată, presupune utilizarea unei tehnici pretenţioase, sprijinită pe datele cercetării ştiinţifice. Ca proiectant, profesorul trebuie să cunoască bine cel puţin următorii trei parametri:

•obiectivele ce stau în faţa şcolii;

•materia cu care va lucra elevul;

•tehnologia specifică proceselor respective, didactice şi educative, pe care le va conduce în activitatea sa. Profesorul va căuta să afle care sunt disponibilităţile fiecărui elev, pe care va trebui sa le puna in valoare.

În calitate de conducător el trebuie să creeze condiţii optime de lucru şi viaţă, să imprime un stil de muncă plăcut, să introducă o notă de optimism, să menţină o disciplină liber consimţită, să aplice principiile ştiinţifice în stabilirea regimului zilnic, a orarului de lucru, a alternării timpului de lucru cu cel liber, să stimuleze la muncă pe fiecare elev şi să facă din colectivul clasei un factor educativ. Calitatea de educator îl obligă să exercite şi să transpună în practica, la nivelul clasei, toate funcţiile conducerii: organizarea, planificarea, îndrumarea; coordonarea; evaluarea; decizia.

Ca organizator profesorul trebuie să dovedească însuşiri obiective în activitatea didactică şi educativă, în predarea specialităţii prin care acţionează asupra formării elevilor.

Conducerea activităţii de învăţare, crearea motivaţiei necesare, dozarea sarcinilor şi stimularea interesului pentru obiectul de învăţat pe care îl predă, evaluarea sistematică a rezultatelor obţinute şi înarmarea elevilor cu un stil de muncă intelectuală, constituie cerinţe de bază ale activităţii sale.

2. Obiectivele cercetării

Scopul acestui studiu este indentificarea neconcordanţelor între dorinţele elevilor privind sistemul de învăţamant şi modul efectiv de desfăşurare a acestuia, în scopul imbunătăţirii sistemului de management al calităţii învăţămantului şi implementarea unor noi proceduri educaţionale utilizand toate resursele noilor mijloace şi metode de învăţămant “Grupului Şcolar Vasile Deac” Vatra Dornei.

De asemenea au fost luate în considerare următoarele aspecte:

- cunosterea modului de desfăşurare a orelor de clasă precum şi a metodelor de predare şi evaluare a cunoştinţelor elevilor

- metodele de predare şi evaluare utilizate de către profesori,

- aşteptările elevilor astfel încât profesorii să şi poată adapta metodele pentru a putea îmbunătăţi în final calitatea actului didactic ce se va reflectă prin rezultatele elevilor.

Specific metodei tradiţionale este faptul că profesorul serveşte drept o sursă de informaţii sau un transmiţător de cunoştinţe iar în cadrul metodei moderne profesorul este un a ”educator şi consilier”, el încercând să dezvolte capacităţile şi interesele elevilor, motivaţia şi determinarea acestora la studiul aprofundat şi individual. Prin urmare, alte orientări ale studiului propus au luat în considerare:

- Observarea atitudinii elevului faţă de procesul de învăţământ

- Importanţa practicii în consolidarea cunoştinţelor acumulate

- Îmbunătăţirea infrastructurii de studiu (laboratoare, bibliotecă, spaţiile de învăţământ)

- Diversificarea serviciilor sociale oferite elevilor înfiinţarea serviciilor de consiliere şcolară şi profesională, de orientate atât pentru continuarea studiilor cât şi pe piaţa muncii

Există speranţa că rezultatele acestei cercetări să constituie o bază de plecare în analiză stării de funcţionalitate a sistemului organizatoric şi metodologic al învăţământului din cadrul liceului, în folosul elevilor şi al profesorilor, totodată.