Cuprins
- Problema A 4
- 1. Prezentarea problemei 4
- 2. Definirea modelului de regresie simplă liniară 10
- 2.1 Forma, variabilele și parametrii modelului de regresie 10
- 2.2 Reprezentarea grafică a modelului legăturii dintre variabile 11
- 3. Estimarea parametrilor modelului și interpretarea acestora 11
- 3.1 Estimarea punctuală a parametrilor 11
- 3.2 Estimarea parametrilor prin interval de încredere 17
- 4. Testarea semnificației corelației și a parametrilor modelului de regresie 19
- 4.1 Testarea semnificației corelației 19
- 4.2 Testarea parametrilor unui model de regresie simplu 21
- 5. Aplicarea analizei de tip ANOVA pentru validitatea modelului de regresie simplu și interpretarea rezultatelor 24
- 6. Testarea ipotezelor clasice asupra modelului de regresie simple 25
- 6.1 Testarea liniarității modelului propus 25
- 6.2 Testrea normalității erorilor 26
- 7. Previziunea valorii variabilei Y dacă variabila X crește cu 10% față de ultima valoare înregistrată (inclusiv interval de încredere) pentru toate variantele cunoscute 30
- Problema B 31
- 1. Definirea modelului de regresie multiplă liniară 31
- 1.1 Forma, variabile, parametrii modelului de regresie multiplă 31
- 1.2 Reprezentarea grafică a modelului legăturii dintre variabile 36
- 2. Estimarea parametrilor modelului și interpretarea acestora 38
- 2.1 Estimarea punctuală a parametrilor 38
- 2.2 Estimarea parametrilor prin interval de încredere 39
- 3. Testarea semnificației corelației și a parametrilor regresiei modelului de regresie multiplă 42
- 4. Aplicarea analizei de tip ANOVA pentru validitatea modelului de regresie multiplă și interpretarea rezultatelor 45
- 5. Previziunea valorii variabilei Y 46
- Problema C 47
Extras din proiect
Problema A
Înregistrați pentru perioada 2009-2015, la nivelul țărilor U.E. valorile specifice ale unei perechi de caracteristici (X1, X2, X3 și Y) între care există o legătură logică. Datele prezentate sub forma tabelară fac parte din lucrare.
1. Prezentarea problemei
Migrația a devenit una dintre cele mai esențiale componente ale schimbării populației în Europa, având și un impact semnificativ asupra acesteia. Fluxurile de migrație din ultimele decenii între statele membre din UE, cât și din afara UE au avut un impact semnificativ asupra dimensiunii curente a populației din majoritatea statelor membre, și nu numai.
Conform statisticilor, migrația este influențată de o serie de factori economici, de mediu, politici sau sociali, fie în țara de origine a unui migrant, fie în țara de destinație a acestuia.
Se consideră că prosperitatea economică relativă, precum și stabilitatea politică a UE ar putea reprezenta un efect considerabil de atracție exercitat asupra imigranților.
Migrația internațională se referă la schimbarea reședinței obișnuite în altă țară. Aceasta se poate clasifica în funcție de modalitatea de ședere pe teritoriul altui stat (domiciliu sau reședință), în: migrație internațională definitivă provocată de schimbarea domiciliului sau migrație internațională temporară de lungă durată . Astfel că, în țărie de destinație, migrația internațională poate fi folosită ca instrument pentru a rezolva problemele specifice ale pieței forței de muncă.
Imigrația se referă la acțiunea prin care o persoană își stabilește reședința obișnuită pe teritoriul altui stat din UE pentru o perioadă care este sau se așteaptă să fie de cel puțin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reședința obișnuită într-o altă țară.
Căsătoria, așa cum este recunoscută de legislația fiecărei țări, a fost mult timp considerată ca o marcă de formare a unei unități de familie. Însă, cu toate acestea, în ceea ce privește analiza tendințelor în formarea familiei și de dizolvare , pe baza datelor de căsătorie și divorț, nu s-ar putea oferi o imagine completă. Alternative legale la căsătorie, cum ar fi parteneriatul înregistrat, au devenit mai răspândite și legislația națională s-a modificat pentru a conferi mai multe drepturi asupra cuplurilor necăsătorite. În ultimele decenii, datele demografice recente arată că numărul de căsătorii la 1.000 de persoane a scăzut în țările membre UE, în timp ce numărul de divorțuri a crescut. De asemenea, se poate observa și o creștere a proporției copiilor care se nasc din cupluri necăsătorite.
1. Barro, R.J., Sala-i-Martin, X. (1995). Economic Growth, New York: MacGraw-Hill Blanchard, O., Katz, L. “Regional evolutions”, Brookings Papers on Economic Activity, 1, 1992, pp. 1-61
2. Constantin, D.-L. et al., „Fenomenul migrației din perspectiva de aderare din România la UE”, Institutul European din România, București, 2004.
În ceea ce privește decesele înregistrate, se poate observa că spernța de viață la naștere crescut semnificativ în ultimul secol, acest lucru fiind influențat de mai mulți factori.
Aceștia ar fi: reducerea mortalității infantile, creșterea nivelului de trai, o îmbunătățire a stilului de viață, o educție mai aprofundată, dar și progresele în ceea ce privește asistența medicală și medicina. Rata de mortalitate se referă la numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populația din anul respectiv și se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori.
Potrivit statisticilor realizate pe Eurostat, un total de 4,7 milioane de persoane au imigrat în una din cele 28 de state membre din UE, în 2015 în timp ce, cel puțin 2,8 milioane de emigranți au părăsit un stat membru al UE. Cu toate acestea, cifrele totale nu reprezintă fluxurile de migrație spre / dinspre UE în ansamblul său, deoarece acestea includ , de asemenea , fluxuri între statele membre ale UE.
Astfel că, informații referitoare la cetățenie au fost frecvent folosite pentru a studia imigranții de origine străină. Cu toate acestea, deoarece cetățenia se poate modifica pe parcursul duratei de viață a unei persoane, este utilă analiza unor informații cu privire la țara de naștere, de origine.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Econometrie.docx