Cuprins
- 1. Cadru conceptual
- 2. Aspecte demografice
- 3. Factorii care determină procesul de îmbătrânire al populaţiei
- 4. Comparaţie privind procesul de îmbătrânire din Judeţul Suceava cu cel din Judeţul Iaşi
- 5. Concluzii
Extras din proiect
1.Cadru conceptual
Ȋmbătrânirea demografică este un fenomen statistic complex care constă în modificarea structurii colectivităţilor umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creşterii ponderii populaţiei vârstnice pe seama reducerii ponderii uneia sau a celorlalte două grupe mari de vârstă.
Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei, caracterizat prin reducerea numărului şi ponderii tinerilor în cadrul populaţiei, simultan cu creşterea numărului şi ponderii persoanelor vârstnice, va continua, accelerându-se în timp.
Ȋn cazul unei populaţii date , procesul de îmbătrânire demografică poate îmbraca trei forme:
- Îmbătrânire demografică a populaţiei totale, care înseamnă creşterea ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei, paralel cu reducerea celei a persoanelor tinere în totalul populaţiei, în timp ce proporţia persoanelor adulte înregistrează schimbări nesemnificative;
- Ȋmbătrânire demografică a forţei de muncă sau îmbătrânirea populaţiei adulte este un proces, care, de regulă, îl precede pe cel al îmbătrânirii demografice şi semnifică creşterea ponderii persoanelor vârstnice active ( 40 – 59, 45 – 64 ani ) în totalul populaţiei adulte active ( 15 – 59 sau 15 – 64 ani ), în timp ce greutatea specifica a populaţiei adulte active tinere ( 20 – 39 ani sau 25 – 44 ani ) este în scădere sau rămane aproape neschimbată;
- Ȋmbătrânirea bătrânilor, care poate fi definita ca un proces de creştere a ponderii persoanelor foarte vşrstnice ( 75 sau 80 si peste ) în totalul populaţiei vârstnice ( 65 de ani şi peste ).
Cauzele care determină creşterea populaţiei vârstnice, respectiv îmbătrânirea demografică, sunt: scăderea natalităţii, progresele medicale care prelungesc viaţa şi creşterea nivelului de trai. Aceste cauze au ca şi consecinţe următoarele:
- Feminizarea populaţiei prin supramortalitate masculină;
- Consecinţe socio – familiale evidenţiate prin:
- Bătrânii fără copii care reprezintă o sarcină grea pentru societate;
- Creşterea longevităţii duce la creşterea numărului familiilor cu 4 – 5 generaţii, astfel un cuplu activ are în îngrijire copii, părinţi, bunici şi chiar strãbunici.
- Consecinţe medicale:
- Morbilitatea şi mortalitatea sunt dominate de boli cronice şi degenerative, aceste boli ducând la creşterea numărului prestaţiilor şi la creşterea numărului pacienţilor.
Judeţul Suceava cu o suprafaţă de 8.553 kilometri pătraţi, deţine 3,6% din suprafaţa României şi se situează pe locul doi după suprafaţă şi pe locul şapte, după populaţie. Potrivit datelor statistice de la recensământul din anul 2002 populaţia Judeţului Suceava este de 688.435 locuitori, dintre care 229.088 locuitori în zona urbană ( 33,28% ) şi 459.347 locuitori în zona rurală ( 66,72% ). Densitatea este de 80,5 locuitori/kmp.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Imbatranirea Populatiei din Judetul Suceava.docx