Influența numărului de persoane pregătite în elaborarea de proiecte europene asupra numărului de proiecte europene depuse. analiză realizată la nivelul județelor României

Introducere.

Excluderea unor zone de la fondurile europene se datorează în bună măsură unor factori precum: bugetul mic al autorităților raportat la populație, absența parteneriatelor, lipsa unui personal pregătit pentru accesarea fondurilor comunitare, lipsa informării și influența politicului.

Lucrarea de față își propune să realizeze o analiză statistică a influenței personalului pregătit în elaborarea de proiecte finanțate din fonduri europene, asupra numărului total de proiecte depuse în cadrul fiecărui județ din România. În cadrul studiului doresc să arăt că există o relație pozitivă între numărul de proiecte depuse si numărul persoanelor specilizate.

Pentru a fundamenta acest aspect, din punct de vedere teoretic și practic, am introdus în analiză două variabile distincte, dar care interrelaționează între ele. Acestea constau în caractere cantitative discrete ale numărului total de proiecte depuse în fiecare județ din România, și numărul persoanelor specializate. Baza de date este realizată cu ajutorul unui chestionar completat în toate primăriile din țară și este finalizată la sfârșitul anului 2009. Perioada de post-aderare de doar 2 ani nu a permis foarte bine un grad de informare ridicat, mai ales la nivelul primăriilor care duc lipsă de personal specializat. De aceea am ales sa iau în considerare toate proiectele depuse (aprobate și respinse), dat fiind faptul că numărul celor aprobate era foarte mic.

Orașele mari și mijlocii sunt active în accesarea banilor europeni, problemele apar în cazul orașelor sub 20.000 de locuitori și a comunelor. Din analiza realizată de Asociația SOROS, reiese că pentru a avea success acestea au nevoie de o informare adecvată (determină o creștere cu 30% a șanselor de accesare a fondurilor), un buget nu foarte mic raportat la populație (altfel scade rata de accesare a finanțărilor cu 80%), angajații pregătiți pentru proiecte europene (determină creșterea cu 55% a șanselor de accesare), parteneriatele cu Consiliul Județean, alte primării sau ONG-uri (determină creșterea ratei de accesare cu 60%)

În prima parte a studiului voi analiza valorile centrale și a parametrilor de dispersie pentru fiecare tip de variabilă. În a doua parte, voi compara distribuția parametrilor analizați la nivelul județelor României, urmând ca în continuare să confirm sau să infirm ipoteza de la care am plecat pe baza rezultatelor corelațiilor și a regresiilor.

I.Distribuţia teritorială a parametrilor analizaţi la nivelul judeţelor României

Distribuția teritorială a numărului de persoane pregătite în elaborarea de proiecte europene, și a numărului de proiecte depuse, poate fi ușor reprezentată cartografic, așa cum este arătat mai jos.

La nivelul unităților teritoriale LAU 2, se pot observa mici diferențe, în termeni de proiecte depuse. De asemenea trebuie să reținem modelul de distribuție al fondurilor disponibile la nivel regional. Finanțarea Uniunii Europene a fost împărțită între regiunile din România invers proporțional cu gradul lor de dezvoltare, luând în calcul și proiectele existente aflate în derulare. Scopul era de a furniza o dezvoltare economică uniform, oferind o șansă regiunilor mai slab dezvoltate, de a înlătura disparitățile regionale existente.

Reprezentarea grafică care a fost aleasă este reprezentată de cercurile dimensionate, deoarece am lucrat cu variabile cantitative discrete, reprezentate de șiruri statistice fără frecvență.

Într-o analiză generalizată putem observa o corelație pozitivă între numărul de persoane specializate și numărul de proiecte depuse. Se observă însă corelarea negativă în cazul Bucureștiului, care deși dispune de un personal specializat format dintr-un număr mare, numărul de proiecte, este foarte mic, dar acest lucru se datorează suprafeței reduse, la faptul că avem în calcul doar un municipiu, care concurează cu unități teritoriale de nivelul județelor.