Integrarea studenților din anul 1 de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Suceava, în viața universitară

ÎNTREBAREA NR.1. Care este metoda de eşantionare folosită în acest sondaj? Ce alte metode de selecţie mai cunoaşteţi?

Metoda de eşantionare folosită în acest sondaj este metoda selecţiei mixte, deoarece s-a recurs la împărţirea colectivităţii studenţilor din anul I pe specializari şi apoi s-au extras la întâmplare unităţi formate din studenţi de la fiecare specializare.

Alte metode de selecţie sunt:

- selecţia aleatoare( întâmplătoare), care constituie modelul de bază utilizat pentru asigurarea reprezentativităţii şi se bazează pe principiul tragerii la sorţi şi exclude orice element subiectiv în formarea eşantionului;

- selecţia dirijată, care presupune ca alegerea unităţilor să se facă de către persoanele care culeg datele, dar acest tip de selecţie este mai rar întâlnit în practică;

- selecţia mixtă combină principiile selecţiei întâmplătoare cu ale celei dirijate. Această selecţie, împarte colectivitatea în grupe tipice după o anumită caracteristică şi apoi se extrag unităţi din fiecare grupă.

ÎNTREBAREA NR.2. Care sunt etapele care trebuie parcurse în realizarea unui sondaj? Au fost ele respectate în cadrul prezentului studiu? Motivaţi răspunsul.

În realizarea unui sondaj trebuie parcurse următoarele etape:

a) Etapa descriptivă presupune culegerea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la

eşantion, respectiv calculul indicatorilor care-l definesc (media, mediana, dispersia etc.).

b) Interferenţa statistică sau extinderea indicatorilor eşantionului asupra colectivităţii generale, în scopul caracterizării complete şi cât mai exacte a colectivităţii totale.

În cadrul prezentului proiect: “Integrarea studenţilor din anul I de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Suceava, în viaţa universitară” au fost parcurse ambele etape din realizarea unui sondaj astfel:

- în prima etapă, cea descriptivă, s-a stabilit care va fi eşantionul studiat şi anume studenţii din anul I de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Suceava; s-a stabilit obiectivul urmărit (integrarea în viaţa universitară); s-a delimitat numărul de studenţi ce vor lua parte la studiu; s-au stabilit unităţile reprezentative de studenţi.

- în cea de-a doua etapă: interferenţa statistică, s-au generalizat datele obţinute în urma studiului unităţilor şi s-a obtinut astfel caracterizarea întregii colectivităţi.

ÎNTREBAREA NR.3. Identificaţi cel puţin 3 întrebări din cadrul chestionarului care au fost formulate greşit şi reformulaţi-le.

Întrebările formulate incorect sunt:

1) Cum apreciaţi existenţa condiţiilor de studiu din Universitatea “Ştefan cel Mare”?

2) Aţi fost nevoit(ă) să vă căutaţi un loc de muncă pentru a face faţă cheltuielilor?

3) Care este principala nemulţumire din viaţa de student?

După părerea mea întrebările de mai sus trebuiau formulate astfel:

1) Cum vi se par condiţiile de studiu oferite de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică?

2) Pentru a face faţă cheltuielilor zilnice din viaţa de student a trebuit să vă cautati un loc de muncă?

3) Ce va nemulţumit până acum, în viaţa de student?

ÎNTREBAREA NR.4. Cum comentaţi realizarea chestionarului în comparaţie cu obiectivele propuse? Concepeţi un alt chestionar care să evidenţieze mai bine obiectivele propuse.

În cea mai mare parte obiectivele propuse au fost urmărite, deşi mai sunt şi unele mici scăpări, adică unele întrebări care nu au de a face cu obiectivele propuse. Chestionarul elaborat în acest studiu este relevant pentru proiect şi ne-a ajutat să obţinem informaţii cu privire la: calitatea cursurilor şi a seminariilor; condiţiile de studiu din facultate; nemulţumirile pe care le au studenţii; adaptarea atât la viaţa de student cât şi la viaţa din oraşul Suceava; necesitatea unui loc de muncă pentru a face faţă cheltuielilor şi integrarea în anumite organizaţii studenţeşti.