Întreruperi de sarcină pe grupe de vârstă

Interventie chirurgicala bazata pe o tehnica speciala, intreruperea de sarcina - sau avortul - este metoda la care apeleaza unele femei pentru a renunta la o sarcina. Motivele pentru care femeile solicita interventia medicului pentru intreruperea sarcinii sunt variate, incepand de la aspecte de natura familiala si pina la sarcinile aparute accidental. La acestea se adauga si aspectele ce tin de starea de sanatate a femeii, imprejurari in care intreruperea sarcinii este decisa de medic.

Majoritatea oamenilor nu stiu ce se intampla in timpul unui avort. Nici femeile care au avortat nu stiu ca de fapt au omorat un copil. Ele "au auzit" ca de fapt pana in luna a treia este doar un ghem de celule si nu un om adevarat. Nimic mai fals!

In timp ce unele femei recurg la inseminarea artificiala pentru a putea avea copii, alte sute de mii de romance se inghesuie pe holurile spitalelor hotarate sa renunte la sarcina. Exista femei care fac, de-a lungul vietii, si 40 de avorturi, insa o mare parte isi pierd fertilitatea chiar de la prima interventie.

Numarul avorturilor si mortalitatea cauzata de intreruperile de sarcina plaseaza Romania pe primul loc in Europa. Natalitatea este ingrijoratoare, iar 75% din tineri nu vor sa aiba copii.

Sarcinile neplanificate sunt destul de frecvente, aproximativ o treime din totalul naşterilor fiind rezultatul unor asemenea sarcini.

In acest studiu demografic urmaresc sa parcurg trei capitole urmate de concluzii si propuneri, analizand amploarea fenomenului.

In desfasurarea primului capitol, privind intreruperile de sarcina pe grupe de varsta, voi avea in vedere urmatoarele aspecte:

-Avortul- intre concept si realitate. In acest subcapitol urmaresc sa analizez si sa realizez legatura temei cu statisticile demografice, sa prezint conceptiile din literatura de specialitate;

-Clasificare a avorturilor;

-Evolutia numarului avorturilor inregistrate in perioada 1990 pana in 2003; in acest subcapitol voi prezenta un table cu datele reale cu privire intreruperile de sarcina;

-Statistici privind numarul avorturilor potrivit Institutului National de Statistica;

In al doilea capitol voi urmari urmatoarele aspecte:

-Riscuri si efecte asupra femeilor, da acestui fenomen de intrerupere a sarcinilor o amploare si produce efecte care afecteaza populatia si structura ei demografica. Efectele care apar dupa avort si care afecteaza grav populatia sunt: tulburari de somn; tulburari in alimentatie; tulburari afective; depresie; ganduri de sinucidere izvorate din tristete, lipsa de speranta, inutilitate; destramarea relatiilor interpersonale; sindromul "aniversarii"; psihoze de scurta durata; sentimentul de vinovatie; sentimentul de neliniste, se retrage frecvent in consumul de alcool sau/si droguri; retrairea avortului etc.

-Urmarile intreruperii vietii unui copil nenascut sunt urmatoarele: pierderea copilului, urmarile fizice asupra mamei (din care unele pot provoca moartea), urmarile psihice, urmari asupra familiei, urmarile asupra societatii, urmarile intreruperii vietii copilului nenascut asupra celor care au participat la indeplinirea acestui act, intreruperea vietii unui copil nenascut vine in contradictie cu normele etice, morale, si religioase.

In capitolul al treilea voi aborda urmatoarele:

-Aspecte religioase, avortul- una dintre armele ideale pentru rasturnarea valorilor crestine;

-Consecinte asupra legalizarii avorturilor (scaderea populatiei, a sporurilor naturale). Avortul provocat (la cerere) a fost legalizat in Romania prima data in 1957. A fost interzis in 1966 de Nicolae Ceausescu si relegalizat din 1990. In Romania, avortul este legal pina la 12 saptamani de sarcini. Doar in cazurile in care mama sau fatul sint in pericol perioada se prelungeste pana la 14 saptamani. Legalizarea avortului a produs multe efecte din punct de vedere demographic, dar nu numai.

-Concluzii si propuneri, combatere a diminuarii avorturilor.

Capitolul I

1.1 Avortul- intre concept si realitate

Traditiile culturale au afectat dintotdeauna optiunile reproductive ale femeilor. De pilda, in timpul primului secol al Imperiului Roman, statul era incunostiintat de faptul ca femeile faptuiau, atat controlul nasterilor cat si avortul, printr-o multitudine de mijloace magice, chimice, medicale si mecanice. Anterior secolului XX, in Statele Unite, femeile incercau sa-si controleze reproductia prin orice fel de metode puteau, nici una dintre acestea nefiind complet sigura sau eficace. Optiunile lor includeau abstinenta, plasarea obiectelor in vagin pentru a bloca patrunderea spermei, capace cervicale (stramosul diafragmei de astazi), spalaturi. Prezervativul, conceput la origine mai curand pentru protectia contra bolilor venerice decat ca si contraceptiv, consta in secolul al XVI-lea dintr-o invelitoare facuta din in. Prezervativele ulterioare erau fabricate din intestine de oaie. Numai dupa producerea cauciucului, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, au devenit accesibile in acesta forma. La inceputul secolului XX, in America, activiste pe taramul controlului nasterilor, precum Emma Goldman si Margaret Sanger aparau dreptul femeilor de a utiliza sau nu controlul nasterilor. Ele incercau sa le educe pe femei, in special pe femeile emigrante, despre formele de control al nasterii si sa le convinga de extrema importanta a pastrarii dreptului lor de a-si controla functiile reproductive ale propriului corp prin orice mijloace necesare.