Metode de Observare Statistică

In procesul istoric de dezvoltare a statisticii s-au conturat mai multe metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub îndrumarea si controlul Comisiei Nationale pentru Statistica. În general metoda de observare este dependenta de modul de organizare si functionare al sistemului informational al statisticii de stat. În acest sens, informatia statistica poate fi privita ca un proces continuu în care pe masura ce intra date, acestea se prelucreaza si sunt transformate în indicatori statistici care pot fi transmisi în ordine ierarhica, organului superior sau stocati în bancile de date statistice, servind frecvent ca mijloc de informare publica despre principalele aspecte si fenomene ale dezvoltarii economice si sociale.

În procesul de dezvoltare a statisticii s-au conturat mai multe metode de observare (culegere a datelor primare). Gruparea lor în sisteme are la baza diferite criterii, cum ar fi: gradul de cuprindere a colectivitatii, natura colectivitatii, timpul în care se înregistreaza datele.

Dupa gradul de cuprindere a colectivitatii se disting doua tipuri de înregistrare: înregistrari totale si partiale.

Înregistrarea totala presupune cuprinderea tuturor unitatilor care compun colectivitatea, adica se înregistreaza fiecare unitate componenta a colectivitatii cu nivelul caracteristicilor cuprinse în programul observarii. Pe baza datelor obtinute se calculeaza indicatori statistici referitor la colectivitate.

Înregistrare partiala presupune înregistrarea unei parti din totalul unitatilor statistice ale colectivitatii pe care vrem sa o cunoastem. Partea supusa observarii si înregistrarii statistice, numita esantion sau colectivitate de selectie, trebuie sa fie reprezentativa. Prin intermediul datelor culese la nivelul esantionului se ajunge, pe baza inferentei statistice, la determinari stiintifice valabile pentru întreaga colectivitate din care acesta a fost extras.

Înregistrarea partiala prezinta o serie de avantaje fata de înregistrarea totala, printre care: reducerea cheltuielilor de înregistrare si a celor de prelucrare; scurtarea timpului necesar cercetarii statistice; permite o cercetare în adâncime; permite cercetarea colectivitatilor a caror unitati s-ar distruge prin observare – cazul controlului calitatii produselor îmbuteliate, de exemplu. Cu toate avantajele prezentate, înregistrarea partiala nu poate înlocui întotdeauna înregistrarea totala, deoarece o serie de indicatori, cum ar fi indicatori de volum, de structura, nu pot fi determinati cu exactitate decât printr-o înregistrare totala.

Dupa natura colectivitatilor si dupa timpul înregistrarii, se disting: înregistrari curente, înregistrari periodice (de momente), înregistrari ocazionale.

Înregistrarile curente presupun observarea unitatilor colectivitatii în mod permanent, dupa criteriul cronologic al aparitiei lor. Înregistrarile curente vizeaza colectivitatile de fapte si evenimente. Volumul colectivitatilor înregistrate în mod curent, continuu se obtine prin cumularea tuturor unitatilor înregistrate într-o perioada stabilita. Înregistrarea se efectueaza, în special, prin sistemul rapoartelor statistice si duce la obtinerea datelor necesare caracterizarii proceselor economico – sociale in continua lor desfasurare.

Înregistrarile periodice (de momente) fac parte din sistemul observarilor statistice organizate. Se folosesc pentru obtinerea datelor asupra colectivitatilor care nu sunt cuprinse în înregistrarile curente. Se refera la colectivitati de fiinte si lucruri. Toate elementele colectivitatii supuse observarii sunt înregistrate asa cum se afla ele în momentul stabilit ca moment critic. Volumul acestor colectivitati este dat de numarul unitatilor existente în momentul critic. Înregistrarile periodice au o periodicitate stabilita în raport cu specificul colectivitatii înregistrate. Pentru populatie înregistrarile periodice sub forma recensamântului au, în tara noastra, o periodicitate de aproximativ 10 ani, iar pentru animale o periodicitate de un an.

Efectuarea periodica, la un interval relativ stabil, a observarilor special organizate este impusa de necesitatea de a obtine date comparabile pentru a urmari dinamica fenomenelor de la o perioada la alta.

Înregistrarile ocazionale privesc fenomenele cu caracter de discontinuitate. Se efectueaza sub forma rapoartelor statistice ocazionale.

În cadrul metodelor de înregistrare statistica practicate pentru obtinerea datelor statistice noi se întreprind, în principal, urmatoarele tipuri de lucrari: sistemul rapoartelor