Probă practică statistică - analiza variabilei statistice

1.Introducere

Complexitatea cu care se desfăşoară procesele economice şi sociale, atât la nivel micro cât şi macroeconomic, determină necesitatea folosirii combinate a numeroase ştiinţe, printre care şi statistica. Aceasta este indispensabilă pentru cunoaşterea fenomenelor din natură şi societate, întrucât omul modern are nevoie să fie mereu informat în legătură cu ceea ce îl înconjoară. Datele statistice obţinute în urma cercetărilor nu doar că îi satisfac individului curiozitatea, dar mai mult decât atât, îl ajută în luarea deciziilor viitoare.

Cu toate acestea, nu doar individul este singurul interesat de datele statistice. La acest domeniu apelează majoritatea instituţiilor publice sau private şi nu în ultimul rând statul, în luarea deciziilor politice. Aceste instituţii, prin aplicarea diferitelor metode de înregistrare statistică (recensământul, raportul, ancheta) obţin informaţiile de care au nevoie pentru desfăşurarea corectă a activităţii.

Demersul statistic implică 4 etape concrete, care trebuie respectate în vederea obţinerii unor rezultate cât mai apropiate de adevăr. În prima etapă este definită problema, realizându-se o documentare teoretică şi faptică asupra fenomenului observat. Se emit ipotezele de lucru, se aleg metodele de investigare şi se elaborează planul de cercetare. În cea de-a doua etapă, de observare statistică, se înregistrează caracteristicile elementelor unei colectivităţi. A treia etapă presupune prelucrarea şi analiza statistică, prin sistematizarea materialului faptic brut, prezentarea datelor statistice, calcularea indicatorilor derivaţi şi prin estimarea parametrilor şi verificarea ipotezelor. Ultima etapă a demersului, de luare a deciziilor statistice, este opţională, efectuându-se doar dacă situaţia o cere.

În cadrul acestui proiect, s-au analizat judeţele României după 2 variabile statistice, una cantitativă, reprezentând numărul de facultăţi şi una calitativă, reprezentând regiunea din care face parte fiecare judeţ. Pentru statistica descriptivă a unei serii de timp, s-a analizat modificarea numărului de facultăţi din judeţul Iaşi pe parcursul a 7 ani consecutivi. Obiectivul cercetării este acela de a observa evoluţia sau involuţia în timp şi spaţiu a numărului de unităţi didactico-administrative din cadrul instituţiilor de învăţământ superior înregistrate la nivel de judeţ. În urma respectării tuturor etapelor demersului statistic, vom obţine o imagine de ansamblu a învăţământului superior din ţara noastră, fiind posibilă şi efectuarea unei analize clare cu privire la răspândirea geografică mai mult sau mai puţin uniformă a acestor instituţii.

Seria de date prezentată în cele ce urmează cât şi indicatorii calculaţi în tabele pot fi folosiţi în numeroase domenii, de către diverse instituţii sau de către indivizi, care fie se ocupă doar cu cercetări de acest gen, fie sunt interesaţi să realizeze studii superioare. Absolventul de liceu care nu doreşte să studieze în străinătate este primul interesat de acest gen de informaţii, referitoare la cantitatea şi calitatea învăţământului superior din România. Spre exemplu, ideea de a urma o facultate într-un oraş universitar este mult mai atrăgătoare decât aceea de a te muta într-o localitate în care numărul de studenţi este redus (întrucât şi numărul de facultăţi este mic) şi implicit avantajele nu sunt atât de numeroase. Consultând însă aceste date statistice, tânărul absolvent se va decide mai uşor în legătură cu localitatea unde îşi va continua studiile şi cu universitatea pe care o va alege.

Elaborarea acestor date statistice prezintă interes şi pentru Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului în luare deciziilor sau în întocmirea unor reforme ale învăţământului, pentru universităţi în a vedea ce loc ocupă în clasamentul naţional şi de asemenea, pentru tinerii din străinătate care vor să studieze în România şi doresc să facă o alegere cât mai bună referitor la facultatea ce o vor urma.

Datele prezentate au fost luate de pe site-ul oficial al Institului Naţional de Statistică din România, http://www.insse.ro . Sunt date din domeniul educaţiei, publicate în Anuar statistic 2011-Serii de timp 1990-2010. Valorile extreme înregistrate au fost excluse din calculul indicatorilor statistici, lucru care va fi precizat şi ulterior.

Colectivitatea statistică (populaţia) este alcătuită din toate judeţele României, unitatea statistică este judeţul, iar variabilele statistice analizate sunt: numărul de facultăţi şi regiunea în care este situat fiecare judeţ.