Proiect statistică - populația României

Obiectiv

Cunoaşterea stării economice şi sociale a ţării, a evoluţiei de ansamblu a societăţii româneşti, etapă de etapă, pe parcursul istoriei si devenirii sale moderne s-a constituit, de-a lungul timpului, într-un obiectiv prioritar al statisticii noastre naţionale. Într-un asemenea context, un loc de prim ordin l-a ocupat conceperea si realizarea recensămintelor populaţiei, cronica statisticii oficiale din România consemnând asemenea preocupări încă de la Unirea Principatelor din 1859.

Ultimul recensământ, din martie 2002, reprezentând cel de-al zecelea recensământ al populaţiei organizat pe principii moderne în ţara noastră, prin anvergura si complexitatea sa, prin concepţie si organizare, prin metodologiile implementate, în conformitate cu standardele internaţionale, ne situează in acest domeniu în rândul statelor avansate ale Europei.

Rămâne înscris ca cea mai importantă şi complexă cercetare statistică de la acest început de secol şi mileniu, cu certe rezonanţe în timp, rezultatele sale devenind indubitabil, din perspectiva anilor ce vor veni, o importantă zonă de referinţe.

Compararea datelor furnizate de recensământul din 2002, cu cele din 1992, consemnează faptul că populaţia României şi structura ei demografică au înregistrat în această perioadă evoluţii, tendinţe şi mutaţii noi, diferite de cele care au avut loc în deceniile anterioare. Ele au fost determinate sau influenţate de acţiunea convergentă a unui complex de factori de natură politică şi economică specifici ultimului deceniu.

Se observă o evoluţie descendentă a numărului locuitorilor ţării şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.

Una dintre problemele esenţiale ale unei cercetări statistice o reprezintă delimitarea colectivităţii statistice în timp şi spaţiu, din punctul de vedere al conţinutului şi al formei de organizare.

Din acest motiv, prin intermediul acestui proiect s-a realizat descrierea statistică a unor distribuţii(structura populaţiei României în anul 2004 din 20 de judeţe alese aleatoriu) cu ajutorul indicatorilor tendinţei centrale, ai dispersiei şi ai formei. De asemenea, s-a estimat media punctual şi prin interval de încredere şi s-a testat cu o valoare fixă.

Sursa datelor

Datele utilizate în acest proiect au fost extrase din Anuarul Statistic al României, elaborat de către Institutul Naţional de Statistică.

Datele din Anuar au, la rândul lor, următoarele surse:

- Cercetări statistice

- Recensămintele populaţiei.

- Statistici din evidenţa curentă a populaţiei, pentru datele referitoare la numărul şi structura demografică a populaţiei.

- Înregistrări din evidenţa stării civile, buletine statistice demografice completate de oficiile de stare civilă cu date referitoare la naşteri, decese, căsătorii şi de judecătorii pentru divorţuri.

- Surse administrative

- Baza de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor, privind evidenţa persoanelor, pentru migraţia internă şi internaţională, determinată de schimbarea domiciliului.

Precizări metodologice

Numărul populaţiei s-a calculat pornind de la datele Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, 18 martie 2002, cu privire la populaţia cu domiciliul în România, la care s-a adăugat sporul natural al populaţiei şi soldul migraţiei internaţionale determinat de schimbările de domiciliu.

Vârsta este exprimată în ani împliniţi(de exemplu, o persoană care are vârsta de 24 ani şi 11 luni la 1 iulie, este cuprinsă la vârsta de 24 ani).

Recensământul este cea mai veche metodă de observare statistică. Prin recensământ se culeg datele de la toate unităţile colectivităţii. Organizarea recensământului presupune rezolvarea unor probleme cum sunt: scopul observării, scopul culegerii datelor, timpul la care se referă datele, sfera de cuprindere, elaborarea de definiţii, clasificări şi nomenclatoare etc.

Date fiind cheltuielile mari de materiale şi de timp pe care le implică organizarea lor, recensămintele au un caracter periodic(de exemplu, din 10 în 10 ani în cazul populaţiei).