Cuprins
- Introducere 2
- Capitolul I - Descriere teoretică a metodei de cercetare empirică utilizată 3
- Capitolul II - Descrierea practică a metodei de cercetare empirică utilizată 6
- Capitolul III - Interpretarea rezultatelor obținute 9
- ANEXE 10
- Bibliografie 13
Extras din proiect
Introducere:
În scopul efectuări unei analize mai complexe asupra problemei de șomaj cu care se confruntă un numar mare de populație. Am încercat sa abordez problema din două perspective și anume ”Repartizarea pe grupe de vârstă cât și după nivelul de instruire a șomerilor inregistrați în luna februarie a anului curent”. Obiectivul urmat de mine este de avedea care dintre acești doi factorii duc la creșterea șanselor de a ajunge șomer și anume: 1.Numărul de șomeri crește proporțional cu vîrsta, precum și 2.Dacă studiile urmate de o persoană pot reduce rata de a rămâne fără loc de muncă. De aceea am ales o repartizare cât mai recentă a șomerilor, din februarie 2013, repartizare pe grupe de vârstă și nivele de instruire.
Pentru a o demonstra această ipoteză am ales să utilizez metoda măsurării tendinței centrale, a variabilității, dispersiei și poziției. Folosind aceasta metodă,voi vedea dacă ipoteza inițială se va confirma sau se va infirma.
Spre deosebire de SUA, unde rata șomajului e în scădere, în Europa situația e diferită. Majoritatea susțin că fără o dezvoltare economică sănătoasă, tinerii cât și alte categorii de vârstă vor continua să fie puternic afectați de încetinirea creșterii economice, iar lovitura va lăsa, cel mai probabil, semne.
În acest proiect urmăresc sa vad dacă ipotezele mele stau veridic la baza raționamentului românesc :”Termini o facultate și nu ai loc de muncă”. De asemenea, urmăresc să văd dacă, și cât de mult conteaza vârsta în ocuparea unui loc de muncă.
Datele, pe baza cărora voi face analiza și care vor fi analizate pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei, se găsesc pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă-ANOFM. Acestea reprezintă numărul șomerilor din februarie 2013, repartizați pe grupe de vîrsta și nivele de instruire.
Capitolul I- Descriere teoretică a metodei de cercetare empirică utilizată
I. Măsuri ale tendinței centrale:
În matematică și statistică indicatorii tendinței centrale (de medie) se referă la valorile "de mijloc" sau așteptate ale unui set de date. Indicatorii de medie sunt numere ce descriu întregul set. Cei mai frecvent folosiți indicatori sunt media, mediana și modul.În cadrul parametrilor varianței sunt incluse procedeele care ne arată în ce măsură datele sunt omogene sau nu, masurând împraștierea lor și implicit diferențierile care există în interiorul sirului de date. Vor fi abordați în acest proiect următorii indicatori: varianța(dispersia), abaterea standard.
1.1 Media aritmetică
Media este un indicator care caracterizează un eșantion (o populație) din punctul de vedere al unei caracteristici studiate. Există mai multe notații pentru medie: M si reprezintă media unui eșantion, iar µ (miu) este media unei populații.
Media se calculează simplu, adunând toate valorile dintr-un șir de date și împarțind totalul la numărul de date.
=media
Xi= valoarea pe care o ia observația i
n= numărul de județe
În cazul în care șirul de date este prezentat într-un tabel de frecvențe vom aplica o alta formulă:
Trebuie subliniat faptul că μ reprezintă un parametru, iar este doar o informaţie statistică.
Bibliografie
1. www.anofm.ro
2. http://statagro.wordpress.com/tag/valoare-modala/
3. http://office.microsoft.com/ro-ro/excel-help.aspx
4. VOINEA Camelia-Florela, ”Atitudinile politice - În căutarea măsurii” ,vol 1;
ed. Ars Docendi-Universitatea din București,Bucuresti 2012: teoria esantionarii,pg.194
Preview document
Conținut arhivă zip
- Repartizarea Somerilor Inregistrati pe Grupe de Varsta si Niveluri de Instruire Inregistrati in Februarie 2013.docx