Statistică pentru afaceri - Cercetare cheltuielile studenților

A. Introducere

Motivația alegerii făcute

Tema de studiu aleasă se numește “Cheltuielile studenților”. Motivația alegerii făcute constă în dorința de a analiza din punct de vedere științific și de a măsura impactul stilului de viață care este întrupat de orice student și a tuturor responsabilităților care vin odată cu acesta, adică modalitatea de gestionare a bugetului.

Se dorește o observare a nivelului la care este cunoscută și implementată educația financiară de către stundeți astfel încât aceștia să fie capabili să își gestioneze corect bugetul alocat. Mai exact, din ce este compus acesta si care sunt segmentele materiale în care investim cel mai mult, menținerea unui echilibru financiar, gestionarea veniturilor și a economiilor.

În special, studenții care studiază în alt oraș decât cel natal sunt puși într-o dificultate ridicată, întrucât asupra lor se răsfrânge o responsabilitate mai mare. Pe lângă nevoia de adaptare a studentului în cadrul programei facultății, a studiului individual, a noilor metode de evaluare și de învățare, aceștia sunt puși în fața nevoii de a se maturiza și a deveni tineri adulți. Organizarea unui plan alimentar și timpul necesar preparării meselor zilnice, efectele pandemiei, nevoia de socializare și de a face parte dintr-un grup de prieteni, achitarea chiriei și a altor utilităților, nevoia de sport și recreere, achitarea cheltuielilor legate de învățământ(manuale, cărți, abonamente școlare), angajarea part-time, acestea sunt câteva dintre numeroasele sarcini care le revin studenților .

Organizarea bugetului personal este esențială întrucât acestă perioadă tranzițională prezentă în viața unora dintre studenți poate produce stres, deprimare, neliniște, stări anxioase. Aceste îndatoriri pot reprezenta un mare dezavantaj pentru studenții care nu au un plan bine pregătit sau o experiență anterioară.

Scopul cercetării

Scopul cercetării îl reprezintă analiza modului în care studenții își planifică bugetul lunar alocat, identificarea și interpretarea diferențelor în ceea ce privește nivelul de trai al studenților în funcție de orașul în care se află facultatea aleasă, precum și compararea avantajelor și dezavantajelor care vin odată cu această alegere.

Fenomenul ales

Ideea acestui chestionar a pornit de la dorința proprie de a-mi planifica bugetul personal alocat pe o lună, astfel încât să pot atinge toate segmentele de investiție care mă interesează, să pot acoperi atât nevoile lunare cât și segmentul social, recreerea. Fenomenul ales îl reprezintă educația financiară în viețile tinerilor înspre o țară mai bună și niște adulți responsabili.

În vederea cercetării obiectivelor propuse, acestea au fost transpuse sub formă de întrebări în cadrul unui chestionar online. Activitatea de strângere a răspunsurilor, cu ajutorul chestionarului online s-a desfășurat pe perioada 10.11.2021-1.12.2021, pe toată suprafața României.

S-a dorit cercetarea a oricărei persoane care face parte din cadrul unei facultăți, adică a studenților de pretutindeni, indiferent de vârstă. Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 51 de persoane care în prezent urmează studii universitare aflate în cadrul unei facultăți. Respondenții la chestionar sunt din numeroase orașe, precum București, Bacău, Buzău, Galați, Ploiești, Pitești, și așa mai departe. Participanții la chestionar au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. De asemenea, chestionarul a fost administrat online.

Ipotezele studului sunt următoarele:

1. “Românii se află pe ultimul loc la educație financiară în Europa. O cercetare realizată de Erste Group ne arată că un sfert dintre români nu economisesc deloc și doar 17% dintre ei au economisirea printre priorități, restul punând deoparte doar ce le rămâne la final de lună sau de an.” [1] Acest studiu își propune să observe nivelul de cunoaștere și implementare al educației financiare în ceea ce privește studenții.

2. Studiile de specialitate susțin faptul că implementarea măsurilor de carantinare și de prevenire a răspândirii virusului adoptate la nivelul fiecărei țări a determinat creșterea nivelului de stres posttraumatic (PTSD) și anxietate, precum și gradul de incertitudine și de teamă, simptomele de depresie fiind mai accentuate în rândul populației în faza incipientă a pandemiei (Wang et al., 2020). Un studiu realizat în China arată că 0,9% dintre studenți prezentau simptome severe de anxietate la momentul desășurării studiului, în timp ce 2,7% prezentau simptome moderate, iar 21,3% simptome ușoare. De asemenea, cercetătorii au constatat că stabilitatea venitului familiei și locuirea împreună cu părinții sau cu cel puțin încă un membru constituie un factor protector împotriva simptomelor de anxietate (Cao et al., 2020), în timp ce variabilele precum ocupația, educația și genul influențează pozitiv nivelul de anxietate și depresie care se poate dezvolta în timpul pandemiei Covid-19 (Wang et al., 2021). [2] De asemenea, studiul își propune să evalueze modul în care pandemia alterează cursul normal al vieții și îi influențează pe studenți în unele decizii de zi cu zi ( de exemplu în ce segmente materiale investesc și cum își planifică bugetul) întrucât situația actuală pandemică a devenit un factor semnificativ și decisiv în viețile tuturor.

3. Ultima ipoteză a studiului o reprezintă tranziția de la liceu la facultate,de la adolescent la tânăr adult, căci “plecarea de acasă implică ieșirea din zona de confort, distanțarea de părinți, de prieteni, de locurile pe care le știai și în care te simțeai bine. Venirea la facultatea într-un alt oraș presupune adaptarea la un mediu nou, la locuri noi, la asumarea altor responsabilități, la interacționarea cu mulți oameni necunoscuți, la adoptarea unui stil nou de viață.” [3] Astfel, studiul își propune să demonstreze că această perioadă tranzițională din viața studenților îî poate afecta emoțional și social și pot întâmpina probleme în a se adapta noului stil de viață.