Studiu Statistic Privind Principalii Factori Cauzatori de Accidente Rutiere în Perioada Ianuarie 2007 - Aprilie 2012

I. CONSIDERAŢII GENERALE

Accidentele Rutiere sunt probleme globale care afectează toate sectoarele societăţii, dar până acum ele nu au beneficiat de suficientă atenţie nici la nivel naţional şi nici la nivel internaţional (datorită lipsei de informaţii referitoare la mărimea consecinţelor directe şi indirecte, abordării fataliste a lor, şi lipsei unor responsabilităţi politice şi a unor abordări interdisciplinare). . Prognoza OMS pentru 2020 indică trecerea accidentelor de circulaţie de pe locul 9 pe locul 3 la cauza deceselor după sinucideri şi afecţiuni cardiovasculare (şi acestea din urmă provocate de stres, sărăcie şi suprasolicitare). Accidentele Rutiere au un enorm impact asupra sănătăţii, economiei şi vieţii sociale a persoanelor implicate, a familiilor acestora, a comunităţii şi ţării din care aceştia fac parte. În fiecare an în Uniunea Europeană Accidentele Rutiere sunt responsabile mai mult de 50.000 de decese şi peste 150.000 de persoane invalide care afectează la rândul lor viaţa a peste 200.000 de familii (emoţional, economic şi prin procesele civile sau penale). Pierderile economice provocate de Accidentele Rutiere reprezintă 1-3% din PIB al fiecărei ţări iar la nivel global sunt de circa 518.000.000.000 USD din care circa 100.000.000.000 USD în ţările în curs de dezvoltare (depăşind de 2 ori suma dedicată asistenţei financiare a acestora).

Circulaţia pe drumurile publice este o activitate complexă cu adânci implicaţii în viaţa oamenilor. De aceea, se acţionează permanent, prin toate mijloacele, ca aceasta să se desfăşoare în condiţii de deplină siguranţă atât pentru viaţa cetăţenilor de la cei mai mici, până la cei mai mari, cât şi pentru integritatea bunurilor materiale. Cu toate condiţiile create pentru desfăşurarea fluentă şi în siguranţă a traficului, ritmul şi proporţiile în care evoluează circulaţia rutieră, pe de o parte şi comportamentul unor participanţi la trafic, pe de altă parte, determină producerea evenimentelor de circulaţie cu toate consecinţele negative ce decurg din acestea.

Accidentul de circulaţie – considerat un adevărat flagel al civilizaţiei moderne, paradox unanim acceptat şi recunoscut al civilizaţiei secolului nostru – se află în plină dezbatere şi studiere implicând abordarea în tot complexul său de elemente tehnico-organizatorice, medicale şi sociale.

Se are în vedere faptul că, accidentele produse în cadrul traficului rutier figurează în prezent printre primele cauze de deces de pe întreg globul pământesc, urmând după bolile cardio-vasculare şi după cele provocate de tumori ale corpului omenesc.

Analizele statistice întăresc concluzia că accidentele nu sunt imprevizibile sau inevitabile, cu toate că apariţia lor este aleatoare. Principalele cauze ale accidentelor de circulaţie datorate conducătorilor auto sunt următoarele :

• excesul de viteză

• efectuarea greşită a manevrelor de depăşire

• nerespectarea normelor privind acordarea priorităţii

• consumul de alcool

• neverificarea stării tehnice

• starea de oboseală a conducătorului auto.

Factorii care concură la producerea accidentelor rutiere se pot grupa în două mari categorii :-factori externi

-factori interni.

Din categoria factorilor externi fac parte starea tehnică a autovehiculului, starea căii rutiere, condiţiile meteorologice şi de vizibilitate.

Importante circumstanţe care influenţează fiziologia conducerii şi limitele de adaptabilitate ale subiectului la condiţiile activităţii de conducere create de caracteristicile geometrice şi topometrice ale căilor rutiere, cum sunt : declinitatea, lăţimea, curbura, natura şi starea îmbrăcămintei căii, indicatoarele, refugiile, spaţiile verzi, etc.

Starea căii rutiere influenţează, de asemenea, capacitatea de conducere auto şi-atunci când nu este corespunzătoare – creează pericole pentru siguranţa traficului. La deplasarea autovehiculului pe un drum în stare rea – cu suprafaţa carosabilă deteriorată – valoarea aderenţei la un anumit moment poate să nu fie aceeaşi la toate roţile, ceea ce măreşte probabilitatea apariţiei derapajului. Formarea unor denivelări mari în îmbrăcămintea drumului, nesemnalizate, determină – mai ales în timpul circulaţiei cu viteze mari – producerea unor defecţiuni la sistemele de direcţie sau de rulare ce duc la pierderea controlului volanului şi, implicit, la intrarea în coliziuni cu alte autovehicule sau părăsirea suprafeţei carosabile.

Intersecţiile la acelaşi nivel sunt printre cele mai importante elemente care limitează şi adesea întrerup influenţa traficului pe un drum, fiind locuri generatoare de evenimente rutiere. S-a constatat că abundenţa de indicatoare, reclame şi diverse panouri distrag atenţia conducătorului auto şi chiar îl obosesc, aşa cum circulaţia pe aliniamente lungi şi monotone poate provoca uneori adormirea conducătorului auto.

Condiţiile meteorologice defavorabile, cum sunt ceaţa, ploaia, ninsoarea, poleiul, pe de o parte micşorează vizibilitatea şi fac drumul alunecos, iar pe de altă parte, influenţează activitatea sistemului nervos central care este mult mai solicitat, stare ce se reflectă deseori şi asupra capacităţii de conducere. Noaptea, obstacolele ce se află pe partea carosabilă sau în imediata apropiere – pe acostament sau în afara drumului – par să fie mult mai departe şi mai mari decât în realitate. Conducătorii auto trebuie să acorde o atenţie mărită şi să aibă un plus de prudenţă îndeosebi în cazul unor depăşiri sau la aprecierea exactă a spaţiului necesar în momentul încrucişării, mai ales în condiţiile unui trafic eterogen – autoturisme, autocamioane, autobuze, tractoare, căruţe, biciclişti.

Factorii interni sunt reprezentaţi de materialul uman, producerea accidentelor de circulaţie fiind nemijlocit legată de capacitatea de conducere a persoanelor aflate la volanul autovehiculelor în procentul cel mai ridicat 70-90 %.

Totalitatea factorilor perturbatori ai capacităţii de conducere auto constituie, de fapt, elemente favorizante ale producerii accidentelor rutiere. Dintre acestea o amprentă hotărâtoare asupra limitelor fiziologice şi psihice ale conducătorului auto îşi pun : oboseala, alcoolul şi medicamentele.

Oboseala duce la încetinirea manevrelor de conducere, la nesincronizarea mişcărilor, la scăderea atenţiei şi la apariţia unei stări subiective de tensiune nervoasă.

Activitatea de conducere, desfăşurată cu încordare şi atenţie continuă oboseşte sistemul nervos al subiectului, proces accelerat de o serie de circumstanţe. Printre acestea sunt de amintit :

- imobilitatea poziţiei conducătorului auto

- mişcarea de legănare a autovehiculului

- zgomotul uniform al motorului

- monotonia unor căi rutiere

- căldura din cabină

Consumul de alcool, atât înainte cât şi în timpul conducerii automobilului, este o importantă cauză a producerii accidentelor de circulaţie, deoarece afectează puternic capacitatea de conducere auto. În urma consumului de alcool şi potrivit cu cantitatea ingerată, atenţia scade, durata reflexelor creşte, capacitatea de acordare a ochiului este diminuată, coordonarea mişcărilor devine deficitară, distanţele şi vitezele sunt apreciate cu mari erori, acţiunea alcoolului continuând cu tulburări de echilibru.