Acțiunea colectivă și interesele consumatorilor - problema prețului benzinei

Titlul proiectului: Acţiunea colectivă şi interesele consumatorilor: problema preţului benzinei

Rezumat:

(maximum 500 cuvinte) Cercetarea cuprinsă în acest proiect se va desfăsura pe o perioadă de 12 luni şi are rolul de a studia comportamentul indivizilor în condiţiile cresterii preţului benzinei, prin aplicarea de chestionare consumatorilor de benzină, în special a transportatorilor de marfă şi de persoane. Cercetarea se doreste a fi una cantitativă, în sensul culegerii de date privitoare la condiţiile de cumpărare a benzinei în cazul în care preţul acesteia continuă să crească. Pentru studierea comportamentului acestora vom folosi teoria economică, relevantă pentru a arata modul în care cererea şi oferta influenţează creşterea sau scăderea preţului benzinei şi teoria Acţiunii colective a lui Mancur Olson. Pe baza celei de-a doua teorii ne propunem să aratăm modul în care acţiunea colectivă ar putea să fie realizabilă sau nu în funcţie de dimensiunea grupurilor care actionează pentru atingerea unui obiectiv şi acţiunile actorilor din cadrul grupului. În final, vom prezenta impactul pe care acestea Îl au asupra preţului benzinei.

Context ştiinţific şi motivaţie Sistemul economic al statelor moderne este întemeiat pe principiile economiei de piaţă. Astfel, schimburile de bunuri se produc între agenţi economici specializaţi, care în general se împart în producători şi consumatori. Cu excepţia pieţelor cu concurenţă monopolistică, producătorii se regăsesc în număr restrâns, iar consumatorii în majoritatea cazurilor sunt deosebit de numeroşi. Aici intervin interesele consumatorilor şi modul de satisfacere al acestora. Dacă ne referim la consumatori ca la un grup mare (în termeni de indivizi), atunci putem găsi explicaţii ale realizării sau ale nerealizării acţiunii colective din perspectiva teoriei grupurilor, descrisă de către Mancur Olson.

Fenomele economice pot fi studiate sub diferite forme, găsindu-şi explicaţii cu ajutorul a numeroase perspective teoretice. Economia propune abordări deja standardizate de propriul limbaj stiinţific, dar cu timpul ele s-au dovedit a fi incomplete. În felul acesta, au aparut noi argumente sau contraargumente care au avut rolul de a ajusta explicaţiile date până atunci proceselor economice. Completările s-au realizat cu scopul de a demonstra că economia nu este autosuficienta din punct de vedere stiinţific şi pentru a-i dovedi intercorelarea cu celelalte ştiinte sociale.

Prin acest proiect de cercetare, problema achiziţiei unui bun pe o piaţă liberă este descrisă sub un aspect strict economic, care ulterior se intersectează cu teorii privind acţiunea colectivă. Această relaţie se va stabili între o componentă fundamentală a pieţei, respectiv cererea agregată şi principiile de teorie sociologică care îi pot explica specificitatea non variaţiei în anumite circumstanţe.

Din punctul de vedere al ştiinţei economice, orice piaţă a unui bun economic sau a unui serviciu se defineşte cu ajutorul câtorva constante: cererea şi oferta de bunuri sau servicii şi preţul unitar la care se realizează tranzacţia. Cererea individuală reprezintă volumul fizic din bunul X ce poate fi achiziţionat de către un consumator la un anumit nivel de preţ, în condiţii determinate de loc şi timp. În studiul unei pieţe intră în calcul cererea agregată pentru bunul X, care se defineşte ca suma cererilor individuale. Analog, oferta agregată pentru acelaşi bun X se compune din ofertele individuale ale producătorilor, ce sunt dispuşi sa-şi vânda marfa la un anumit nivel al preţului în diferitele condiţii de loc şi timp.

Pe graficul de mai sus este reprezentată curba cererii (C), unde P este nivelul preţului (u.m.), iar Q este cantitatea cerută (buc/kg/l etc.). Ceea ce relevă graficul este faptul că la un preț scăzut se înregistrează o cerere mare de bunuri, iar cu cât preţul creşte cu atât cantitatea cerută va scădea. Acest fenomen se produce atât la nivel individual, cât şi la nivel de piaţă. Teoretic, preţul va creşte sau după caz, va scădea, până la valoarea care maximizează profitul producătorilor, iar cumpărătorii care nu-şi vor mai putea permite achiziţionarea acelui bun din cauza preţului prea mare, se vor orienta către bunuri substituente. Acesta este cazul în care variaţia preţului antrenează modificarea cererii. De asemenea şi procesul invers poate avea loc.

Conform teoriei economice, o variaţie a preţului poate apărea în condiţiile în care are loc o modificare a cererii, în sensul că: pentru o ofertă agregată ce se menţine constantă, creşterea cererii agregate atrage după sine majorarea preţului pentru bunul respectiv, iar scăderea cererii duce ulterior la scăderea preţului.