Biserica - un grup de interese ancestral în România și Vatican

1.Argument

Diversitatea credintelor este parte a diversitatii culturale a omenirii, este parte a traditiilor, parte a dreptului la libera exprimare, la asociere si la libertatea de credinte. O analiza a fenomenului este totusi necesara, pentru a intelege mai bine partile pozitive si cele negative legate de credinte, in lumea noastra actuala in plin proces de globalizare.

La nivel planetar, dar mai cu seama in vestul civilizat, este demonstrat sociologic ca bisericile marilor credinte au tendinta de a se transforma in importante grupuri de interese menite sa controleze sau sa influenteze institutiile statale in luarea unor decizii importante.

2. Conceptul de grup de interese.

Viaţa politică este structurată şi de alte organizaţii decât partidele. Acestea sunt grupurile de interese, numite de asemenea, grupuri de presiune. Mult timp acuzate în Franţa că ameninţă unitatea naţiunii, ele nu au obţinut niciodată recunoaşterea juridică a lobby-urilor americane. Cu toate acestea, ele participă la exprimarea pluralismului democratic.

Putem defini grupul de interes drept o organizaţie constituită, care în vederea apărării intereselor pe care la gestionează, va căuta să influenţeze puterile publice.

Grupul de presiune se deosebeste de alte grupuri prin interactiunea sa cu institutiile statului si cu partidele,angajate in lupta pentru cucerirea si exercitarea puterii.Modurile acestei interactiuni sunt mai mult sau mai putin structurate si sunt influentate de ideologia si atitudinea guvernantilor.Insertia grupurilor si perceptia rolului lor a opus multa vreme tari ca Franta si Italia,care au manifestat mari rezerve,unei tari ca S.U.A. pentru care organizarea grupurilor era dovada si garantia pluralismului social so politic.Clasificarea grupurilor de presiune a fost facuta prin utilizarea a zeci de principii,sisteme,grupari.In 1966 G.A.Almond si G. B. Powell(,,Comparative Politcs,A. Developmental Approach,,) propuneau patru tipuri de grupuri de interes potrivit organizarii lor:a) anomice;b) nonasociative;c) institutionale;d) associative.

Dupa parerea lord oar ultimele doua poseda un grad de organizare suficient pentru a fi considerate adevarate grupuri de presiune vizand actiunea asupra puterii politice.

In situatia de element al subsistemelor partidelor politice,in care se afla in calitate de coordonator sau de cooperator cu acestea,se gasesc grupurile de interes profesionale,confesionale,etno-culturale care,spatial se plaseaza in afara sistemului politic,dar care se politizeaza cand interesele lor o cer.

Ca modele de pressing ale intereselor urmarite,grupurile de presiune pot actiona la nivel intrasocietal(local,zonal,national),sau la nivel extrasocietal(regional-international,global-international).

Grupurile cu scop dezinteresat sunt mai numeroase in S.U.A. decat in Europa.Intre grupurile dezinteresate sau care apara un interes nonmaterial(calificat de cele mai multe ori ca un interes moral) se numara in primul rand bisericile,gruparile umanitare,unele grupari filosofice.

In societatea romaneasca grupurile de presiune sunt organizatii nonguvernamentale,reprezentand o forma specifica de articulare,agregare si exprimare a varietatii intereselor,a caror presiune se exercita asupra parlamentului,guvernului si partidelor politice. Dezvoltarea relatiilor si a schimburilor internationale a favorizat multiplicarea,la nivelul extra-societal,a grupurilor de presiune internationale.

In concluzie,democratiile sunt inca de neconceput fara recursul la reprezentarea parlamentara clasica,conditie si garant al limitarii puterii politice,baza a formarii unei societati in care cetatenii au posibilitatea de a-si apara si afirma drepturile si libertatile.Grupurile de presiune au un rol important in conceperea unei politici eficiente,sporind gradul de functionare democratica a oricarei societati.