Brexit și posibilele sale consecințe în plan politico-economic

I. Introducere

Brexit este o abreviere a ,,British exit” şi se referă la posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Mai multe partide politice britanice susţin ideea unui referendum cu privire la apartenenţa Marii Britanii la UE. După câştigarea alegerilor din 7 Mai 2015, Partidul Conservator a promis un referendum in 2017, cu privire la calitatea de membru a Marii Britanii in UE. Sondajele arată că opiniile britanicilor sunt împărţite cu privire la această problemă, însă în ultima vreme aceştia s-au declarat mai mult pentru rămânerea în Uniune. Guvernul britanic a derulat deja, fără să finalizeze însă, o analiză instituţională a beneficiilor obţinute de Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene. Ca prim pas pentru demararea unui eventual proces de negociere a ceea ce conservatorii numesc „repatrierea puterilor” – preluarea de atribuţii care revin in acest moment instituţiilor europene. Mai mult, in cadrul dezbaterilor pe marginea numelui viitorului preşedinte al Comisiei Europene, Cameron a ameninţat ca nominalizarea lui Jean-Claude Juncker ar putea conduce la organizarea unui referendum asupra apartenenţei Marii Britanii la UE mai devreme , cu posibilitatea serioasă a unei ieşiri a Regatului Unit din Uniune.

Posibilitatea ca Marea Britanie sa iasa din UE a determinat Centrul pentru Reforma Europeană să invite economişti, jurnalişti, oameni de afaceri si experţi UE de top pentru a forma o comisie, cu scopul de a discuta despre consecinţele economice ale unei astfel de măsuri. Rezultatele studiului arată că aderarea Marii Britanii la UE a sporit comerţul cu bunuri cu alte state membre, cu 55%. In 2013, schimburile comerciale de bunuri ale Marii Britanii cu UE a fost de 364 miliarde de lire sterline, astfel încat aceast „efect UE ” a reprezentat aproximativ 130 de miliarde de lire sterline.

Studiile nu pot demonstra cu exactitate ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie ar părăsi EU. Referendumul va fi precedat de o serie de renegocieri a termenilor de apartenenţă la UE, votul de a ramâne în UE fiind departe de a fi asigurat.

Mare Britaniei a refuzat moneda unică europeana, ceea ce înseamnă ca se folosesc de lira sterlină (GBP) în loc de euro şi nu a aderat la Spaţiul Schengen ceea ce înseamnă că nu este de acord cu deschiderea graniţelor cu o serie de alte state europene.

Dacă UK ar părăsi EU impactul va depinde de relaţiile rămase şi renegociate dintre cele două puteri. Uniunea Europeană ar pierde un membru cu influenţă ceea ce ar duce la schimbarea balanţei puterii în Consiliul European. Ar fi mai greu pentru UE sa blocheze măsurile iliberale. Brexit ar avea un impact major pentru poziţia Marii Britanii cât şi pentru poziţia Uniunii Europene în lume. În timp ce Marea Britanie ar putea să lovească liber noi acorduri comerciale bazate pe priorităţi naţionale, Uniunea Europeană ar putea lua o poziţie mai dură în negocieri fără UK.

II. Posibilele consecinţe politice ale Brexit

II.1 Consecinţe asupra integrităţii teritoriale ale Marii Britanii:

Scoţia este determinată să rămână în Uniunea Europeană. Dacă Brexit s-ar înfăptui, este posibil ca Scoţia să voteze pentru independenţă. Este foarte probabil ca după desparţirea de UE, în Marea Britanie (în special în Irlanda de Nord) să izbucnească violenţa. Păstrarea pacii în această regiune depinde de parteneriatul dintre Londra şi Dublin în cadrul Uniuii Europene.

II.2 Consecinţe asupra suveranităţii:

Un motiv invocat de conservatori pentru despărţirea de UE ar fii recuperarea suveranităţii parlamentului care, spun ei, ar fi fost furată de judecătorii şi birocraţii Uniunii Europene. Adevărata suveranitate nu consta în dreptul istoric al englezului de a înota în canalizare dacă vrea , este vorba de a ramane cat mai indepartată în această lume globalizată , fiind stăpânul propriului destin . Dacă nu se vrea o lume condusă de Beijing si Moscova , Marea Britanie trebuie să crească , și să stea cu partenerii europeni.

II.3 Consecinţe asupra capacităţii de gestionare a crizei refugiaţiilor şi imigranţilor:

David Cameron solicită, înainte de referendumul asupra menţinerii ţării sale în UE, organizat până la sfâşitul lui 2017, instrumente pentru a controla mai bine imigraţia cetăţenilor europeni, ce i-ar putea lipsi pe aceştia din urma de alocaţii sociale in primii patru ani de şedere în Marea Britanie.

"Marea Britanie vrea să se asigure că se poate apăra contra abuzului de alocaţii sociale. Ne putem imagina alte modalităţi de a face acest lucru - ceea ce ar putea fi un sistem de frânare de urgenţă" , a explicat o sursă diplomatică.

Aceasta clauză specială ar permite Marii Britanii sa limiteze imigratia provenind din celelalte 27 de tari membre, în cazul în care serviciile publice britanice sunt depăşite de situaţie sau dacă securitatea socială este victima unor abuzuri repetate, au mai precizat sursele.

Ea ar face parte dintr-o serie de măsuri propuse Londrei, cu scopul de a răspunde revendicarilor lui Cameron pentru evitarea unui "Brexit".

"Cred că în contextul crizei zonei euro şi a crizei migranţilor, impactul pe termen scurt este că oamenii gândesc" , a declarat David Cameron, intr-un interviu in The Spectator.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut cunoscut deja că se asteaptă la un acord în februarie cu Marea Britanie. Premierul britanic efectuează un turneu in trile din estul UE pentru a obţine adeziunea la reformele pe care le doreste in cadrul Uniunii.

În cazul în care Marea Britanie ar părăsi Uniunea Europeană, ar trebui să revină la controlul graniţelor de la Calais până la Dover şi să verifice amănunţit fiecare feribot care soseşte. În cazul împlinirii Brexit migranţii non-europeni nu ar mai putea fi trimişi în ţara din EU în care au intrat prima dată, aşa cum procedează acum Marea Britanie.