Grupuri de presiune - Clubul de la Roma

1. Introducere

În societăţile de tranziţie, o dată cu revigorarea societăţii civile, apar şi unele elemente ale mecanismului democratic, care antrenează cetăţenii în sfera politică, asigură realizarea jocurilor de interese prin metode de presiune şi promovare a acestora. Fenomenul de presiune politică este specific oricărui tip de organizare socioumană, incluzînd promovarea intereselor de către structurile de stat ori private, grupurile cu statut juridic sau fără acesta, create spontan sau prin decret ori lege, avînd un caracter secret sau fiind publice.

Grupurile de presiune fac parte din structura vieţii politice alături de partidele politice şi sunt indispensabile funcţionării structurii vieţii politice, instituind un nou sistem de reprezentare diferit de reprezentarea clasică realizată prin intermediul partidelor. Aceste grupuri nu sunt de dată recentă astfel că în orice societate interesele particulare au avut tendinţa de asociere în vederea obţinerii unor beneficii din partea celor aflaţi la guvernare şi este în natura lucrurilor ca oamenii să încerce să facă presiuni asupra autorităţilor.

În cadrul lucrării pentru a analiza și exemplifica modul de acțiune al grupurilor de presiune, am ales să ne concentrăm atenția asupra organizației ”Clubul de la Roma”. Aceasta a fost foarte slab mediatizată, însă în cei mai bine de patruzeci de ani de existență a avut o activitatea intensă ce a constat în dezbateri și studii în toate continentele și s-a concretizat într-o serie de rapoarte.

Misiunea sa esenţială este de a acţiona ca un catalizator pentru schimbare la nivel mondial, prin identificarea şi analiza problemele cruciale cu care se confruntă omenirea şi comunicarea unor astfel de probleme la cele mai importante instituții publice şi private, factorilor de decizie, precum şi publicului larg.

Primul său raport apărut în 1973 ”Limitele creșterii” a avut un ecou formidabil, dar și următoarele rapoarte au circulat cu folos fiind traduse în zeci de limbi și abordând teme precum: mediul, hrana, populație, apă, educație.

La Clubul de la Roma a domnit întotdeauna îngrijorarea faţă de numărul ridicat de raţionamente greşite sau absențe ale factorilor politici şi de strategiile ineficiente, risipitoare sau distrugătoare în care ei se angajează crezându-le măreţe şi bune pentru propriile interese. De aceea organizația este alcătuită din oameni de știință, reprezentanți ai cercurilor de afaceri, înalți funcționari internaționali, actuali și foști șefi de stat sau de guvern precum și alți demnitari de pe toate continentele care și-au demonstrat preocuparea față de căutarea unor soluții novatoare, în spiritul raționalității științifice pentru problemele globale ale omenirii.

Activitatea Clubului de la Roma, ca grup de presiune, s-a dovedit benefică pentru a soluționa o serie de probleme ce au afectat omenirea la nivel mondial.

2. Grupuri de presiune

Grupul de presiune este o categorie de analiză a ştiinţei politice care creează un instrument de interpretare şi explicare a vieţii politice. Unii autori folosesc alternativ termenii “grup de interes”(Interest Group) şi “grup de presiune”(Pressure Group), alţii îl preferă pe primul, dar există şi încercări de delimitare. Spre deosebire de partidele politice care îşi propun cucerirea şi exercitarea puterii etatice, grupurile de presiune acţionează doar asupra puterii, influenţând-o din exterior sau exercitând presiuni – după cum indică şi denumirea -, asupra centrului de decizii. După cum arăta Maurice Duverger, “orice asociaţie, orice grupare, orice organizaţie, chiar şi cele a căror acţiune normală este îndepărtată de politică, pot acţiona şi ca grup de presiune, în anumite domenii şi în anumite circumstanţe”.

Grupul uneşte persoane între care există relaţii suficient de frecvente pentru ca de aici să se degajeze un mod colectiv de conduită. Între factorii de adeziune la un grup, considerarea intereselor ocupă un loc important. Ca atare, studiul grupurilor de presiune este unul al intereselor organizate, comune, iar pentru a exercita influenţă este nevoie de organizare.

Un număr mare de autori consideră că fenomenul grup de presiune este identificabil în prezenţa a trei elemente principale : a) existenţa unui grup sau a unei comunităţi, mai mult sau mai puţin organizate (ceea ce îl deosebeşte de o simplă mişcare spontană şi efemeră); b) existenţa interesului şi apărarea acestuia; c) existenţa presiunii, a influenţei exercitate.

Grupul de presiune îşi poate avea fundamentul şi în raporturile de forţă instaurate prin activitatea economică. Constituirea lui se realizează într-o perspectivă ofensivă sau defensivă, în funcţie de obiectivul propus. Însă, fundamentul poate fi şi cooperarea, în forma “rivalilor asociaţi”(spre exemplu asociaţiile patronale şi cele ale salariaţilor).

În concordanţă cu fundamentul sociologic şi psihologic, grupul de presiune poate fi văzut ca o organizaţie aflată într-o situaţie de tensiune(mai mult sau mai puţin intensă sau reală).

În studiul grupurilor de presiune noţiunea de “pressing” apărută în literatura de americană la începutul secolului XX are o importanţă deosebită, marcând momentul în care grupurile de interes se manifestă “presând” asupra autorităţilor abilitate să ia decizii în favoarea intereselor apărate. Pressingul este modalitatea prin care un grup de interese caută să îşi realizeze obiectivele, prin modificarea comportamentului sistemului politic în favoarea sa. Exercitând prin cererile lor un pressing, grupurile declanşează în cadrul sistemului politic un fenomen de “retropressing”(retroacţiune).