Strategia de Pre-Aderare a Turciei

Turcia adoptă acquis-ul Comunitar în etape; modul de abordare este stabilit în următoarele documente:

• Acordul de Asociere dintre Comunitatea Europeană şi Turcia (1963) şi protocolul adiţional din 1970;

• comunicatul Comisiei asupra strategiei Europene pentru Turcia (4 martie 1998);

• Rapoartele Regulate ale Comisiei asupra progresului înregistrat de Turcia în direcţia aderării;

• Decizia Consiliului de pe data de 19 mai 2003 asupra principiilor, priorităţilor, obiectivelor intermediare şi condiţiilor conţinute în Parteneriatul de Aderare cu Turcia.

FUNDAMENTUL

Acordul de Asociere („Acordul de la Ankara”) semnat între Comunitate şi Turcia în 1963 şi protocolul anexat în 1970 stabilesc obiectivele principale în relaţia dintre ele, cum ar fi întărirea relaţiilor comerciale şi economice continue şi echilibrate şi stabilirea, în trei etape, a unei uniuni vamale. Un alt obiectiv al Acordului de la Ankara este libera circulaţie a lucrătorilor. Cu toate acestea, din motive socio-economice, nu a fost posibil să se înfăptuiască acest obiectiv conform unui orar planificat. Decizia Nr. 1/95 a Consiliului de Asociere (31 decembrie 1995) a completat etapa finală a uniunii vamale şi a dat eforturilor depuse de Turcia un impuls semnificativ în vederea alinierii legislaţiei naţionale cu cea a Comunităţii. De fapt, pentru ca uniunea vamală să se încheie fără piedici, Turcia a trebuit să adopte o mare parte a acquis-ului pentru ca acesta să intre în vigoare; îndeosebi, aceasta a avut legătură cu aspecte referitoare la taxele vamale, politica comercială, concurenţă şi protejarea proprietăţii intelectuale, industriale şi comerciale.

La 4 martie 1988, în urma cererii Consiliului European întrunit la Luxemburg (12 şi 13 decembrie 1997), Comisia a adoptat Comunicatul şi Strategia Europeană pentru Turcia. Principalele elemente ale strategiei de pre-aderare pentru Turcia includ apropierea legislativă şi adoptarea acquis-ului. Comunicatul conţine, de asemenea, propunerile de lucru iniţiale pentru implementarea strategiei. Cu excepţia extinderii uniunii vamale în sectorul serviciilor şi în cel al agriculturii, Comunicatul propune cooperarea strânsă între Comunitatea Europeană (EC) şi Turcia şi apropierea legislativă în anumite domenii. Strategia a fost salutată de Consiliul European întrunit la Cardiff (15 şi 16 iunie 1998), unde s-a considerat că Comunicatul „considerat a fi un ambalaj, … asigură platforma pentru dezvoltarea relaţiei noastre pe o bază solidă şi evoluţionistă”.

Ulterior, la 17 iunie 1998, Turcia a replicat cu propriile sale sugestii într-un document intitulat „O strategie pentru dezvoltarea relaţiilor între Turcia şi Uniunea Europeană – propunerile Turciei”, care este în concordanţă cu textul Comunicatului.

Comunicatul de la 4 martie 1998 conţine propuneri care pot fi duse la bun sfârşit în viitor. Mai mult decât atât, Consiliul întrunit la Cardiff a invitat Comisia şi pe autorităţile turce specifice „să înfăptuiască obiectivul de armonizare a legislaţiei şi procedurilor judiciare ale Turciei cu acquis-ul”. La momentul potrivit, va fi nevoie să se facă o examinare directă a legislaţiei Turciei. Consiliul, reamintind de nevoia de suport financiar pentru strategia Europeană, a remarcat „intenţia Comisiei de a critica căile şi mijloacele de sprijinire a implementării strategiei Europene şi de a prezenta propunerile adecvate în vederea sprijinirii acestei acţiuni”. La data de 21 octombrie 1998, Comisia a prezentat două proiecte de reglementare în vederea asigurării unui fond de 50 de milioane de EURO pe an pentru sprijinirea strategiei Europene.