Strategii și Politici Publice

CAPITOLUL I

Introducere

Fiinţa umană a apărut într-un anumit mediu natural şi a evoluat concomitent cu acesta, cele două elemente influenţându-se reciproc: natura nu poate fi considerată izolată, ruptă de activitatea umană, iar omul trăieşte într-un habitat, într-o biocenoză. Cu cât activitatea omului asupra naturii s-a amplificat şi a devenit mai complexă, cu atât problematica raporturilor dintre societate şi natură a cunoscut un grad mai mare de interferenţă. Din păcate, folosirea pe scară largă a ştiinţei şi tehnologiei în scopul dezvoltării industriale a ignorat necesitatea păstrării în permanenţă a unui echilibru între satisfacerea nevoilor umane, în continuă creştere şi protecţia tuturor factorilor mediului înconjurător, constituind una din preocupările contemporane prioritare.

Fortificarea statului national a dus la aparitia unui raspuns coerent al statului in ceeea ce priveste problemele sociale ale cetatenilor sai. Prin intermediul politicilor sociale se realizeaza un set de programe, activitati, masuri ce au ca scop satisfacerea unor nevoi- mai mult sau mai putin elementare –umane de protectie sociala, educatie, sanatate, locuire si, in general, cresterea bunastarii sociale, prin intermediul redistribuirii unor resurse considerate a fi relevante( bani servicii, timp etc).

In prezent, dezvoltarea tehnologiei in diferitele domenii ale vietii, isi pune amprenta asupra calitatii vietii, asupra modului in care aceasta este impregnata tocmai in aceste domenii.

Conceptul de calitate a vietii a fost rapid recunoscut de catre stiintele sociale si umane. La inceput aceste discipline s-au concentrat asupra componentelor mai simple, elementare ale existentei umane, amanand abordarea problemelor mai complexe pentru o faza ulterioara. Asa se explica faptul ca problemele importante pentru om- satisfactia vietii,fericirea- nu isi gaseau abordarea in preocuparile stiintifice. Aceste probleme constituiau obiectul de studiu al reflectiilor filozofice. Calitatea vietii insereaza in perimetrul stiintelor tocmai aceste probleme: satisfactia vietii, fericirea oamenilor. Termenul de „calitate a vietii” reprezinta o sinteza intre stiintele sociale si stiintele umane.

Domeniul calitatii vietii este stimulativ, de asemena, pentru ca forteaza stiinta sa dezvolte metode noi, utile pentru abordarea unor probleme caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate.

CAPITOLUL II

2.1 Obiectul de reglementare al calitatii vietii

Obiectul esential al calitatii vietii readuce in atentie consecintele ce au pentru om ,pentru viata sa, organizarea si functionarea diferitelor sfere ale vietii sociale. Ea reprezinta un obiect comun de cercetare pentru psihologie, antropologie, sociologie,economie. Nu in ultimul rand, calitatea vietii mai are ca obiect gasirea cailor de ridicare a calitatii vietii, de asigurare a conditiilor realizarii umane, de crestere a gradului de satisfactie si fericire.