Calculul Indicatorilor de Activitate a Intrepinderilor de Transport Auto

1.PLANUL DE TRANSPORTURI

Planul de transporturi constituie baza pentru elaborarea secţiunilor rămase al planului de producţie-planului financiar în transportul tehnic.

Acesta va conţine următoarele componente:

* lista clientelei;

* volumul de transporturi pe un an de zile pentru genurile de transporturi cu divizarea pe trimestre;

* lista punctelor de încărcare-descărcare;

* distanţa de transportare a încărcăturilor pentru fiecare punct de încărcare-descărcare;

Planificarea activităţii transportului de pasageri este efectuată în baza traficului de pasageri şi orarului circulaţiei autobuselor şi rutierelor.

Planul financiar de transport este întocmit în baza datelor privind necesitatea în volumul de transport al pasagerilor şi dispunerea de un parc de material rulant.

În dependenţă de scopurile de elaborare a business-planului a întreprinderilor de transport, programul de producţie este elaborat în una din cele două variante:

-asigurarea încărcării întreprinderii actuale în perioada planificată;

-asigurarea necesităţii clientului în servicii de transport, reeşind din volumul necesar, termeni şi distanţa de transport;

În varianta noastră acesta va asigura necesitatea clientului în servicii de transport, reeşind din volumul necesar, termeni şi distanţa de transport.

Scopul de bază fiind proiectarea unei întreprinderi şi calculul indicatorilor financiari care vor satisface cererea de servicii în transport, la momentul actual.

2.PROGRAMUL DE PRODUCERE PRIVIND EXPLUATAREA MATERIALULUI RULANT

2.1 Introducere

Una dintre sarcinile managerului la efectuarea calculului programului de producţie privind exploatarea mijloacelor de transport auto constituie stabilirea indicatorilor tehnico-economici ai parcului rulant la transportarea obiectelor şi pasagerilor. Ca durată de timp, aceşti indicatori vor fi stabiliţi în primul rînd pentru traficul unui automobil şi pentru funcţionarea acestuia la schimbul turei. Ulterior sunt stabiliţi indicatorii de activitate a parcului în 24 de ore.

În continuare vom prezenta tabelul în care se vor include datele iniţiale şi tipul de material rulant pe care îl vom utiliza.

În continuare vom prezenta tabelul în care se vor include datele iniţiale şi tipul de material rulant pe care îl vom utiliza.

Indicatori Marcare, unitate de măsură Tipul vehiculelor Suma sau VMA

A B

1. Tipul automobilului Conform misiunii KAMAZ 55111 MARZ 5277

2. Numărul mediu scriptic de automobile Asc , (un.) 25 6

3. Capacitatea de încărcare nominală qn , (t/pas.) 13 100

4. Genul de încărcătură nisip pasageri

5. Timpul de înc. – desc. tî-d , (h) 0,43 2,4

6. Distanţa medie a unei curse cu încărcătură. lci , (km) 8 28

7. Distanţa parcursă nulă

la începutul turei

la sfîrşitul turei

, (km)

, (km)

3

3

3

3

8. Coeficientul utilizării capacităţii de încărcare

Static

Dinamic

s

d

0,8

0,38

0,43

0,15

9. Coef. de emisie la rută e 0,70 0,87

10. Coef.nivelului de preg.tehn. t 0,72 0,89

2.2.A Programul de producţie privind exploatarea materialului rulant(camion)

Deoarece autocamionul în permanenţă se află în circulaţie vom începe calculul cu determinarea timpului de circulaţie după relaţia:

(2.1)

Unde: lci- lungimea rutei;

Vt- viteza tehnică;

β- Coeficientul de utilizare a parcursului;

Apoi vom calcula timpul de îndeplinire a parcursului conform relaţiei următoare:

(2.2)

Unde: tîd – timpul de încărcare-descărcare a camionului, care se află după relaţia:

Unde: nîd –norma de încărcare-descărcare a unui camion nîd=(2…3,5).

În continuare vom calcula numărul de curse efectuate de un camion pe parcursul unei zile de muncă şi durata concretă a acesteia cu parcursul nul şi alte pierderi de timp după relaţia:

(2.3)

Unde: Tturcr-durata de funcţionare a autovehiculului pe rută;

B-durata staţionărilor pe parcursul îndeplinirii parcursului ce se află după relaţia:

Tpr- timpul prînzului, Tpr=1 h.