Îmbunătățirea capacității de circulație pe secția Videle-Giurgiu Nord

Capitolul I Introducere

1.1 Scurt Istoric

Căile Ferate Române (CFR) este compania naţională de transport feroviar a României. CFR administrează infrastructura, transportul de călători şi marfă pe calea ferată din ţară. Reţeaua este integrată semnificativ cu alte reţele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri şi marfă. CFR, ca instituţie, a fost fondată în 1880, după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854.

Între 1864 şi 1880, diverse căi ferate au fost construite în ce era atunci Regatul României. Pe 1 septembrie 1865, compania engleză John Trevor-Barkley a început construcţia liniei Bucureşti - Giurgiu. Această linie a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 şi a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp.

În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcţia unei linii de 915 km, de la Vârciorova în sud până la Roman în nord, trecând prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe importante la acea vreme. Costul construcţiei era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru şi construcţia a fost încredinţată consorţiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Piteşti - Bucureşti - Galaţi - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova - Piteşti pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremităţile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători şi marfă între oraşe importante ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei.

La 10 septembrie 1868 a fost finalizată Gara de Nord din Bucureşti. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova - Roman din administrarea privată a consorţiului Strousberg la administrarea naţională, guvernul formând instituţia Căilor Ferate Române, care a continuat să existe până în prezent.

Prima linie electrificată a fost Bucureşti - Braşov, pe care volumul de pasageri şi marfă era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor porţiuni din această linie a fost realizat în 1913 de către I. S. Gheorghiu, iar pentru demararea lucrărilor guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 şi 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porţiune electrificată, Braşov - Predeal a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porţiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 şi a funcţionat cu energie electrică la tensiunea de 25.000 V şi frecvenţa de 50 de Hz.

În anul 2006 lungimea simplă a liniilor aflate în exploatare era de 10.789 kilometri, şi lungimea desfasurată a acestora era de 20.677 kilometri. Deasemenea în acelaşi an au fost transportati 94.441.000 pasageri, iar în anul 2007 numarul călătorilor care au preferat CFR-ul s-a situat la aproximativ 86 de milioane pasageri. Mărfurile transportate de către operatorul CFR Marfă în anul 2007 au fost de 68.772 mii tone.

1.2 Informaţii Generale

Giurgiu se situează în extremitatea sudică a României ,pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăştinoasă, la 65 km sud de capitala Bucureşti,formand o Euroregiune cu orasul vecin, bulgar, Russe (Pyce). Orasul se intinde atat in Campia Burnazului cat si in Lunca Dunarii, solul fiind nisipos. Amplasat la intersectia coridorului Pan-European 9 fluvial si coridorul Pan-European 7 auto.

Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între Bucureşti şi Giurgiu, staţia de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reşedinţa judeţului Vlaşca.

Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Videle este un oraş din judeţul Teleorman, Muntenia, România. A fost înfiinţat în anul 1968 prin alipirea la comuna Videle a unor cartiere de case. Deşi a trecut prin momente dificile, în momentul de faţă înregistreză o creştere economică majoră, în pofida faptului că o mare parte a locuitorilor lucrează în oraşe învecinate precum: Bucureşti, Alexandria, Roşiori. Videle este compus din oraşul Videle şi cartierele aferente lui. El se afla pe magistrala principală 900, care leagă oraşul Bucureşti de Timişoara, si pe magistrala secundară 903, care leagă oraşul Videle de Giurgiu.