Calitatea Produselor și Serviciilor în Relație cu Protecția Consumatorului

1. Iniţiative pentru protecţia consumatorului european

Legile cu privire la consumatorul european, măsurile de asistenţă şi protecţie care au fost create pentru consumatorii din întreaga Europă sunt extrem de variate în funcţie de structura lor. De exemplu, regulamente cu privire la descrierea produselor care se aplică la cumpărare şi care pot fi utilizate de consumator includ prevederi despre fixarea costurilor, în special în cazul alimentelor. Alte măsuri de protecţie pot fi observate de consumator numai în cazul unor probleme. Un foarte bun exemplu în acest sens este acela al obligaţiilor produselor.

Câteva exemple cu privire la asemenea măsuri de asistenţă şi protecţie a consumatorului sunt enumerate mai jos.

Etichetarea consumului de energie

Pentru a-i facilita consumatorului alegerea produselor, UE a început să aducă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte etichetarea produselor. Un exemplu în acest sens este constituit de informaţiile cu privire la consumul de energie a aparatelor casnice electrice. Se lucrează la aceasta, unele dintre aparate deja având înscrise pe ele aceste informaţii, în timp ce pentru altele încă se fac pregătiri. Până acum, aceste informaţii au fost înscrise pe frigidere, congelatoare şi maşini de spălat. Alte aparate, cum ar fi boilerele şi maşinile de spălat vase, urmează şi ele să fie etichetate.

De ce este etichetarea consumului de energie utilă pentru consumatori?

În primul rând, pentru că preţul de cumpărare nu constituie decât o informaţie parţială, chiar dacă una importantă. Peste acesta se ridică costurile de funcţionare.

În al doilea rând, pentru că oferă informaţii în legătură cu costul real pe care trebuie să-l suporte consumatorul pentru folosirea aparatului respectiv în gospodărie.

Etichetarea preţului standard

Multe produse apar în diferite mărimi de ambalaje. Acest lucru este util din cauză că există gospodării de mărimi diferite. Cu toate acestea, una dintre probleme este faptul că adesea greutăţile conţinutului sunt complet diferite. O comparaţie reală între preţuri devine aşadar dificilă pentru consumator, mai ales pentru că cei mai mulţi oameni îşi fac cumpărăturile în grabă.

Un exemplu:

Produsul "A" Produsul "B"

Conţinut: 420g Conţinut: 260g

Preţ: 2,90 DM Preţ: 1,75 DM

Care dintre aceste produse este mai convenabil din punct de vedere financiar la prima vedere?

Care dintre aceste produse este cu adevărat mai convenabil din punct de vedere financiar?

Fără un calculator, mulţi dintre consumatori nu ar avea nici cea mai mică idee.

Din această cauză, s-a decis că va trebui să existe un ghid UE pentru etichetarea preţurilor, care trebuie incorporat în legislaţiile naţionale din toate statele membre UE până în anul 2000. Acest ghid ar trebui să asigure faptul că, pe lângă preţul produsului (preţul pachetului individual), în viitor consumatorul va trebui să poată vedea preţul de bază, adică preţul unei unităţi (kilogram sau litru) şi să ţină seama de asta atunci când îşi face cumpărăturile.

Etichetarea alimentelor

Etichetarea alimentelor este armonizată pe tot cuprinsul UE sub forma unor informaţii prestabilite, înscrise pe etichete.

Aceste informaţii se aplică în principal la alimentele preambalate şi privesc aşadar în mod special autoservirea.

Dacă informaţiile despre valorile nutritive sunt incluse pe ambalaj, este necesar să fie inclusă o etichetă extinsă pentru valorile nutritive, pe lângă eticheta standard.

Există de asemenea o uniformizare în ceea ce priveşte mărimile ambalajelor (cu toate că sunt posibile multe mărimi de ambalaje diferite, depinzând de grupul de produse).

Pe lângă asta, elemente suplimentare de etichetare sunt posibile, cum ar fi distincţii primite de produs şi chiar publicitate (care poate câteodată să fie sub formă de etichetă).

Elementele impuse de etichetă sunt:

descrierea produsului

cantitate

termen de garanţie

numele (compania) şi adresa producătorului (sau a distribuitorului)

lista de ingrediente

numărul de serie

condiţiile de depozitare

instrucţiuni de folosire

conţinutul în alcool

Aceste informaţii trebuie să fie uşor vizibile pe ambalaj sau pe o etichetă, trebuie să fie permanente şi inteligibile (în limba ţării în care produsul este vândut, exceptând termenii străini care au intrat în limbă).