Comuna Vizantea Livezi, în contextul dezvoltării turismului rural și agroturismului din România

Introducere

Un adevăr de mulți conștientizat, dar de foarte puțini cântărit la justa sa valoare, este acela că evenimentele

etnofolclorice (reprezentate de întregul evantai al manifestărilor etnofolclorice organizate în zonele rurale)

exercită un rol major în promovarea satului turistic românesc.

Perenitatea artei populare se vădește pregnant în receptivitatea meșterilor și artizanilor actuali, continuatorii

unor străvechi tradiții, la noile elemente de conținut și expresie. În România, ca și în județul Vrancea de

altfel, asistăm la o captare, în fondul ideatic și în decorul ornamental, a semnificațiilor majore ale viziunii

despre lume și viață proprii societății noastre trecute și actuale.

Buna gestionare a turismului rural de către toți actorii implicați în această activitate ar putea aduce beneficii

multiple. Printre acestea ar putea fi inclusiv crearea premiselor pentru condiții de viață mai bune în mediul

rural, dar și „fixarea” tinerilor în zonele respective prin faptul că li se vor oferi posibilități de a avea locuri

de muncă și de a-și întreține o familie. În acest fel, se reduce și riscul emigrației, pentru că în prezent foarte

mulți tineri din mediul rural pleacă în străinătate, în căutarea unor locuri de muncă mai bune. O altă oportunitate

este dată de faptul că, acum, România este la modă, iar mulți europeni sunt dornici să vină aici și să cunoască

frumusețile țării.

Satul turistic românesc reprezintă un produs turistic original în egală măsură atât pentru piața națională,

cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte, satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre

ca posibilă destinație turistică, stârnind interesul față de România ca loc ce oferă o gamă largă de experiențe,

de vacanțe de calitate petrecute în mediul rural. Din acest punct de vedere, turismul rural românesc poate fi

considerat:

- adevărată terapie anti-stres;

- un loc de întâlnire cu natura sălbatică;

- poarta de intrare în lumea tradițiilor și datinilor populare;

- reîntoarcerea la origini;

- cu adresabilitate directă și în mod precis segmentelor de turiști din marile aglomerări urbane, din țările puternic

industrializate, care prin multitudinea și densitatea preocupărilor duc o viață stresantă și din ce în ce mai lipsită

de elemente de reverie sau de posibilitatea de a ieși în mijlocul naturii.

Pe lângă arhitectura populară, meșteșugurile, obiceiurile .i manifestări folclorice, port și folclor popular,

un număr mare de sate românești dispun și de alte resurse turistice: monumente istorice, de artă și arhitecturale,

cadru natural nepopulat (ape minerale, peisaje pitorești, fond de vânătoare) astfel încât în mediul rural românesc

există posibilitatea realizării unei oferte din ce în ce mai diversificate care să se adreseze tuturor categoriilor

de turiști.

În vremea de astăzi se caută diversitatea și originalitatea în diverse zone ale lumii iar satul românesc ca

produs turistic poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică, trezind interesul față

de România ca loc ce oferă o gamă largă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar de oportunități de afaceri.

Turismul etnofolcloric este un concept ce include problemele specifice unei zone rurale receptive de

turiști și prestatoare de servicii turistice care respectă tradițiile, specificul și practicile seculare în ceea ce

- 2 -

privește hrana, portul popular și folclorul specific zonei respective.

Turismul etnofolcloric include o gamă largă de evenimente, festivități, sporturi și alte distracții pentru

petrecerea plăcută a timpului liber, toate desfășurate într-un mediu care să cuprindă elemente ce țin de dimensiunea

etnică și folclorici specifice acestei forme de turism.

Caracteristici ale turismului etnofolcloric:

- apropierea de natură, liniștea,

- se desfășoară într-un mediu ambiental nemecanizat,

- contacte personale în opoziție cu turismul clasic,

- transmiterea unei stări de continuitate vii și trainice prin faptul că în această formă de turism se leagă prietenii

reînnoite din an în an,

- posibilitatea de a cunoaște locuri și oamenii acelor locuri,

- posibilitatea de a acumula material documentar prin imagini care să ne arate preocupările și identitatea indivizilor

aparținând comunității.

În turismul etnofolcloric este cunoscut faptul că produsul turistic este privit ca o activitate economică

într-o anume dimensiune, volum, structură sau calitate, iar, prin destinațiile sale, produsul turistic poate constitui

un mesaj adresat consumatorilor (turiștilor) potențiali, care, prin calitatea serviciilor, dau naștere fluxurilor turistice

și consumului turistic.

Tradițiile sunt acelea care pun în lumină specificul național, cultura populară în care intră muzica, dansul,

meșteșugurile, bucătăria tradițională, precum și anumite deprinderi speciale.

Tradițiile îl reprezintă pe român la el acasă și turistul interesat de o țară ca România și care caută în satul

românesc importante locuri pitorești, montane, riverane caută inestimabile moșteniri religioase și culturale cu

vechi tradiții apreciate și respectate pe plan european și internațional.

Un turism bine conservat este acela care păstrează tradițiile și obiceiurile intacte și previne diversele

forme de poluare a folclorului prin faptul că în fiecare an tradițiile sunt aceleași și în același timp sunt reînnoite

în forma turismului etnofolcloric

Dacă ve.i dori să vizita.i minunatele meleaguri ale Vrancei, pentru a afla cât mai multe informații despre

cultura și civilizația vrâncenilor, despre valoroasele tradiții, obiceiuri și meșteșuguri populare, creații seculare

ale locuitorilor Vrancei Arhaice, despre tezaurul folcloric și istoria acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu,

un popas în localitatea Vizantea este binevenit. Ve.i descoperi astfel, din punct de vedere socio-cultural, societatea

vrânceană dar și pentru a identifica numeroasele ei puncte de atracție turistică.

Vrancea pastorală este și în prezent deținătoarea vechilor meșteșuguri populare tradiționale: oieritul, cioplitul

lemnului (mica dogărie, troițele, obiectele gospodărești), țesutul pânzei, stofei, ștergarelor și confecționarea

(cusutul, brodatul) portului popular vrâncean, iar Vizantea, loc cu o bogată tradi.ie .i legendă, nu face

excep.ie.

Ve.i întâlni de multe ori costumul popular autentic, sobru sau viu colorat, în funcție de vârstă, ornamentat

discret, dar de efect, purtat cu mândrie și eleganță de localnici, ilustrând convingător continuitatea și unitatea

cultural-etnografică a poporului nostru.