Descrierea zonei Banatului

I.INTRODUCERE

-Localizare si delimitare-

Banatul este o provincie istorica care cuprinde zone din Romania, Serbia (Banatul Sarbesc) si o mica parte din Ungaria. Banatul cuprinde judetele Timis si Caras Severin, fara localitatile Bucova, Cornisoru, Boutarii de Jos si Boutarii de sus si Preveciori. Mai cuprinde si o mica parte din judetul Arad, doar partea de sud de Mures.Din judetul Mehedinti cuprinde numai Baia Noua, Dubova, Eselnita, Orsova, Svinita si Eibenthal. Din Hunedoara cuprinde numai localitatile Salciva si Pojoga.

El este situat in S-V Romaniei, granițele naturale ale Banatului fiind râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat.

-Caracterizare generala-

În perioada dominației Coroanei Maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban. Regiunea a constituit o parte unitară, componentă a Regatului Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, a Imperiului Otoman, după care a fost înglobat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea în Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiul Austriac. După 1867, a fost inclus in partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar, iar în urma Primului Război Mondial, Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căror etnii locuiau zona: Iugoslavia, România și Ungaria. Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional, eșuată însă din cauza promisiunilor făcute înainte de război de Antantă, României și a pretenților teritoriale emise de Serbia.

II.PREZENTAREA ATRACTIILOR TURISTICE

1. Naturale

–Relief-scurta prezentare

In fiecare judet din regiunea Banatului predomina un relief aparte. Astfel judetul Caras-Severin prezinta sectoare montane care apartin atat Carpatilor Meridionali (Muntii Godeanu, Tarcu, Cerna, Mehedinti), cat si Carpatilor Occidentali (Muntii Banatului). In partea de sud-vest se afla Defileul Dunarii, cu ingustarile de la Bazias, Pescari si Drencova. Judetul Timis se caracterizeaza in cea mai mare parte printr-o zona de campie, avand doar in partea de est Muntii Poiana Rusca. Judetul Arad apartine tot unei zone de campie - Campia de Vest, trecerea spre Muntii Apuseni facandu-se prin intermediul unei zone deluroase - Dealurile de Vest.

Unele masivele muntoase bănățene constituie ramura vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363 m). Munții Poiana Ruscă (1.359 m) și Munții Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m) , Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali.

La nord de râul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui râu, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carașului.

Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabilă dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței bănățene.

Între formele de relief ale Banatului nu pot fi omiși cei doi vulcani stinși de la Lucareț și Gătaia: Piatra Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 metri).

Forme bizare de relief:

Sfinxul de la Toplet ca si cel din Muntii Bucegi este un megalit situat pe Valea Cernei, pe drumul European E70 Bucuresti – Timisoara, dincolo de Toplet, pe partea dreapta, cu 3 km inainte de a ajunge in Gara de la Baile Herculane. Stinca are o inaltime de 16 m si o latime de 8 m, putind fi usor observata de la distanta inaintea aparitiei vegetatiei inalte. S-a format prin eroziune eoliana (datorata vantului si ploilor), de-a lungul unei perioade indelungate de timp.

„Sfinxul” este numit asa din cauza asemanarii sale cu un cap uman si nu orice fel de cap, ci unul impunator, misterios, degajand o forta si autoritate greu de obtinut si de catre un sculptor talentat. Stanca pare sa vegheze ca un adevarat “Pazitor al pragurilor”.