Cuprins
- Cap.1LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI BUZAU
- Cap.2PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BUZAU
- Cap.3 ANALIZA BAZEI TEHNICO MATERIALE SI A OFERTEI DE SERVICII
- Cap.4.ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE
- Cap.5 PROPUNERI DE VALORIFICARE
- Cap.6EVALUAREA EFORTURILOR INVESTITIONALE,POSIBILITATILE DE REALIZARE SI EFECTELE SCONTATE IN PLAN ECONOMIC
Extras din proiect
Cap.1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI BUZAU
Scurt istoric
Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele campului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea menţionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Biblioteca Vaticanului.
Asezarea geografica
Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică.
Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.
Judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.
Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:
Cai de comuncatie rutire:
- Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani;
- DN 1B spre Ploieşti;
- DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);
- DN 2B spre Brăila;
Cai de comunicatie feroviare :
Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava).
Cai de comunicatie fluviale, maritime si aeriene :
In judetul Buzau nu exista cai de comunicatie fluviale, maritime sau aeriene (exista un aeroport militar la Bobocu).
Nivel de dezvoltare economico-sociala :
Agricultura
Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2% din suprafata agricola a judetului. In zona colinara predomina plantatiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare.
Conditiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvoltarii zootehniei, remarcata prin cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor.
JudetuI dispune de o suprafata forestiera de 152.627 hectare, din care sectorul privat detine 7%. Anual, se valorifica aproximativ 303.800 me masa lemnoasa si se efectueaza lucrari de regenerare a fondului forestier pe circa 476 ha.
Industria
JudetuI Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frane si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului mai sunt : productia de geam tras, utilajele tehnologice pentru chimie si metalurgie, produsele prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar.
Serviciile
Comert
In unele comune din judetul Buzau au loc targuri saptamanale unde se comercializeaza produse agricole, animale si marfuri destinate largului consum. Astfel de targuri se desfasoara in urmatoarele comune : Lopatari, Smeeni, Chiojdu, Patarlagele si Berca. Astfel de targuri se organizeaza si in orasele Buzau si Pogoanele.
In Buzau se mai organizeaza de asemenea saptamanal, in fiecare duminica targuri de masini.
Cele mai mari piete agroalimentare sunt Pietele B 90 si Piata Centrala din Buzau. In fiecare cartier din oras exista pite mai mici.
Turism
Turismul buzoian este favorizat de potenţialul natural variat, complex, de atracţiile istorice şi culturale, de poziţia geografică la răscrucea unor artere rutiere şi feroviare importante. Sunt recunoscute şi ocrotite ca rezervaţii şi monumente ale naturii următoarele: Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, „Blocurile de calcar de la Bădila”, “Sarea lui Buzău” ,“Focul Viu” , Balta-Albă, Platoul Meledic, Pădurea Frasinu şi Pădurea Spătaru, Lacul fără Fund (Lacul Vulturilor).
Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în staţiunea Sărata Monteoru.
Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul Buzău sunt: Castrul şi termele romane de la Pietroasele, aşezările rupestre de la Aluniş – Colţi şi Fişici – Bozioru, Complexul brâncovenesc “Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat, colecţia muzeală de chihlimbar de la Colţi, mănăstirile de la Ciolanu, Răteşti şi Cârnu, Palatul Comunal Buzău , Palatul Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzău, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeţean.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Judetul Buzau.doc