Managementul proiectelor - Rezervația Naturală Tâmpa

CAP I. Obiectivele proiectului

Rezervaţiile naturale

Rezervaţiile naturale sunt ariile naturale apărate prin lege cu scopul de a proteja şi conserva habitate şi specii naturale importante. Dimensiunile rezervaţiilor naturale diferă şi depind de suprafața necesară elementelor naturale protejate. Pe lângă activităţile ştiinţifice, administraţiile rezervaţiilor naturale încurajează desfăşurarea activităţilor tradiţionale şi a ecoturismului care să nu afecteze peisajul natural.

Tâmpa este un munte care aparţine de masivul Postavaru localizat în sudul Carpaţilor Orientali şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov. Înălţimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400 m deasupra oraşului.

Muntele este alcătuit în principal din formaţiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încreţire a scoarţei terestre.

Mare parte a sa (188,20 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi, râşi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ţara noastră, păsări) şi plante rare care se găsesc pe acest munte.

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Braşovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetăţii Braşovia sau drumul pentru maşină de „la iepure”. Cei neobişnuiţi cu drumeţiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la poalele muntelui şi Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, în mai puţin de trei minute. Priveliştea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873 ori de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra oraşului, iar în zilele senine se poate observa întreaga ţară a Bârsei.

Istoria rezervaţiei naturale Muntele Tâmpa este strâns legată de istoria Braşovului, statutul său de arie protejată având drept scop protejarea şi conservarea peisajului, a speciilor de floră şi faună ce o populează. De-a lungul timpului, muntele a fost numit în multe feluri: Muntele de Piatră, Tâmpa, Dealul Capelei, „Spinare de dinozaur” etc, de el fiind legate şi o serie de legende locale care povestesc despre catacombe şi ritualuri păgâne sau lacuri subterane.

În 1595, pe Tâmpa au fost plantaţi fagi şi brazi, lucru care s-a repetat după fiecare incendiu serios iscat pe acest munte. Toate studiile botanice efectuate în zonă, au reflectat bogăţia şi varietatea de specii şi familii, susţinând necesitatea protejării şi ocrotirii acestei zone. Printre speciile florei trebuie amintite: Alunul, Carpenul, Ciuboţica cucului, Coada iepurelui, Colilia, Cornul, Crucea voinicului, Cununiţa de calcar, Fagul, Floarea Paştelui, Frasinul, Laleaua pestriţă, Laricele, Migdalul pitic, Molidul, Nemţişorul de stâncă, Obsiga bârsană, Omagul, Papucul doamnei, Pătlagina argintie, Socul, Stânjenelul, Stejarul, Teiul, Ulmul de munte, Vişinelul, Zambila sălbatică etc., iar ca faună: Porcul mistreţ, Acvila, Bufniţa, Ciocănitoarea, Căprioara, Corbul, Fluturi, Lupul sur, Râsul, Ursul brun, Veveriţa, Vipera, Vulpea, dar şi „17 specii rare sau foarte rare de viespi“.

În secolul al XIX-lea încep şi primele acţiuni de amenajare şi îngrijire a muntelui: promenada principală, punctul de Belvedere, drumul lui Gabony cu trepte, precum şi construirea drumului cu 25 de serpentine spre Vârful Tâmpa. Şi astăzi, Aria protejată Tâmpa este o zonă destinată relaxării şi plimbării cu respectarea principalelor reguli de protecţie a mediului, dar şi un spaţiu de observare şi cercetare pentru specialişti a florei şi faunei. În acest sens, în calitate de custode al ariei protejate, Agenţia Metropolitană Braşov a organizat o serie de acţiuni pentru protecţia efectivă a habitatelor şi speciilor (delimitare, marcaje, panouri, bariere, zone de campare, amenajări, patrulări, controale). De asemenea, au fost organizate acţiuni de conştientizare şi informare a populaţiei locale, cu precădere şcolari, cu privire la necesitatea protecţiei naturii şi la rolul ariilor naturale protejate.

De pe platoul din vârful muntelui privitorul are o splendidă panoramă asupra oraşului şi, în zilele senine, o privelişte unică a Ţării Bârsei. Tot aici se poate vedea o grotă mică în care funcţiona, din 1890, un mic restaurant-berărie numit Grota lui Bethlen. Numit apoi Cabana-restaurant Tâmpa, acesta a ars în 1977. Acum, din el a rămas terasa şi nişte mici căzi de piatră în care se răcea berea pe vremuri. În locul lui, s-a construit un modern restaurant panoramic la care se poate ajunge de jos şi cu telecabina. Tot în această zonă, s-au montat, în anul 2004, litere imense, luminate noaptea, ce formează numele oraşului: Braşov.

Muntele Tâmpa este unul din locurile cele mai pline de legende din Braşov. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele. Pe aleea pietonală mai există şi acum parte din construcţia apeductului construit între anii 1891-1892 şi care alimenta oraşul cu apa adusă de la izvoarele de după munte. Sistemul de aducţiune, deteriorat de timp, a fost dezafectat, apa de la „izvorul de sub Tâmpa” fiind adusă astăzi din reţeaua oraşului.