Monografia turistică a zonei Sighișoara

Scurt istoric

Istoria acestor meleaguri are radacini mult indepartate in timp…Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.Descoperiri mai vechi sau mai noi arata ca in subsolul dealului pe care se afla actuala Cetate, exista urme ale unor asezari si mecropole datand de la inceputul epocii fierului.

Pe varful Dealul Scolii, unde se afla acum Biserica din Deal, a existat inca din antichitatea preistorica o cetate de pamant cu santuri si valuri intarite cu palisade, amplificata de secui si distrusa de tatari, apoi demolata de sasi pentru a face loc unei cetati medievale de piatra cu rol de refugiu pentru asezarea de pe deal.Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi organizati in asociatii (bresle).Cele mai multe bresle(15) si branse(20) sunt precizate dupa anul1400: cizmari, butnari lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori de panza manusari, pictori, rotari, aurari, croitori etc.

Asezarile mai importante din Transilvania aveau dreptul la targuri saptamanale…la Sighisoara targul era miercurea, singura zi din saptamana in care populatia din sate avea dreptul sa vina in oras. La portile Cetatii pazeau halabardierii si existau tot felul de inscriptii care atentionau asupra corectitudinii. Furtul, inselatoria, greutatile false,vinderea de produse slabe calitativ, erau pedepsite pe loc. Vinovatii erau inchisi sau pusi sa calareasca ‘’magarul de lemn’’, cu doua greutati mari legate de picioare. Sighisoara avea dreptul la trei mari targuri anuale, la care participau majoritatea oraselor din zona… Asadar, atmosfera mediaevala si vechea ordine a breslelor bazata pe cinste si calitate s-a mentinut la Sighisoara pana tarziu, cand au aparut primele corporatii si apoi fabricile, cu care vechile bresle nu au mai putut concura, si au iesit treptat din istorie. Pentru locuitorii Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii 1601-1676, aproape un secol incarcat de calamitati naturale,razboaie, jafuri, molime si incendii.

In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand de lipsa primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele orasului in Nemesvar, ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit lasand in urma lor multe pagube.In 1612, a avut loc o alta incercare de ocupare a Cetatii.Un capitan al principelui Bathory, impreuna cu 600 de haiduci’’si-au facut tabara langa Sighisoara cu intentia de a intra in Cetate prin viclesug. Dar de data aceasta toti cetatenii inarmati s-au aflat la datorie si ‘’haiduci’’au renuntat si-au plecat. Au urmat cutremure de pamant anii(1559,1604,1648,1651,1684,1701,1738), molime(epidemie de ciuma) si incendii.

Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30 aprilie1676, cand in cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde Orasul de Jos, Cetatea si toate imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi locuitori au avut intentia de a parasi orasul definitiv.Ziua de 31 aprilie a devenit in evul mediu zi de rugaciune la Sighisoara. Au ars majoritatea caselor de lemn din Cetate si din Orasul de Jos, Biserica Manastirii si majoritatea turnurilor Cetatii. Doar Biserica din Deal si 5 turnuri au scapat.

Istoria orasului s-a derulat lent, urmand o perioada constructiva si pasnica, in care s-au produs importante modificari arhitecturale.Actuala infatisare a Cetatii se datoreaza efortului de reconstructie survenit dupa marele incendiu, cand toate casele au fost reconstruite din caramaida si piatra, s-a modificat structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acopesrisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala infatisare.

Istoria medievala a Sighisoareai se incheie la finele sec. XIX-lea lasandu-ne mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est pe care care va trebui sa invatam sa-l pretuim si sa-l conservam.

Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei". Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in evul mediu tarziu. Sighisoara are o imagine aparte si datorita faptului ca de secole, în acest burg medieval au convietuit în buna întelegere români, maghiari, sasi si alte nationalitati, care s-au ajutat reciproc, dând nastere unei comunitati multiculturale.

Cai de acces spre Sighisoara. Situandu-se in partea centrala a tarii, distantele pana la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km Bucuresti, 120 km Brasov, 156 km Cluj, 54 km Târgu Mures, 40 km Odorheiu Secuiesc, 90 km Sibiu. Pe directia vest-est Sighisoara este strabatuta de calea ferata electrificata Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea, precum si de soseaua internationala (E60) Bucuresti-Brasov-Tirgu Mures-Cluj-Oradea-Budapesta. Spre nord-est o cale ferata si o sosea leaga Sighisoara de Odorheiu Secuiesc, iar spre sud o alta sosea asigura legatura cu Agnita si de aici cu Fagarasul si Sibiul.

Obiective turistice

1.Cetatea medievala

Principalul punct de atractie turistica al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri, bastioane, biserici si case de locuit bine pastrate pâna în zilele noastre.