Oferta turistică dâmbovițeană la orizontul anului 2013

Rezumat

În prezenta lucrare tratăm unul dintre aspectele rezultate din analiza cantitativă şi calitativă a ofertei turistice a judeţului Dâmboviţa,ce a făcut obiectul unei cercetări de marketing desfaşurate de un colectiv de cadre didactice şi studenţi ai Facultăţii de marketing din Universitea Valahia Târgovişte, în perioada 2005-2006.

Cercetarea a pornit de la premiza că potenţialul natural şi antropic al judeţului este insuficient valorificat , una din cauze fiind lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a ofertei turistice, precum şi a unei strategii de formare iniţială şi continuă a resursei umane. Analiza gradului de satisfacţie a turiştilor a scos în evidenţă o serie de ecarturi între nivelul de aşteptare şi nivelul realizat al ofertei turistice.

Pentru studierea satisfacţiei turiştilor din unităţile de cazare dâmboviţene, informaţiile au fost obţinute prin sondaj pe bază de chestionar distribuit în fiecare structură de primire(unităţile de cazare au făcut obiectul unui recensământ pe baza unei fişe tehnice completate de către operatorii de interviu).Culegerea informaţiilor a avut loc în perioada 14.04.2006-15.05.2006.Eşantionul a cuprins 270 de persoane, iar cercetarea s-a făcut pe tipuri de unităţi:hoteluri, moteluri, pensiuni şi tabere(lista completă a acestora fiind prezentată în Anexa numărul 1).

Concluziile anchetei au permis formularea unor propuneri privind ameliorarea structurii ofertei turistice şi a strategiilor de promovare a acesteia.

Cuvinte cheie: determinanţii cererii, consum turistic, politica de produs, grad de satisfacţie, strategii de dezvoltare, strategii de promovare.

Introducere

România, în calitatea sa de membră a Uniunii Europene, trebuie să îşi armonizeze strategiile de dezvoltare a turismului cu tendinţele pieţei specifice ,în special cele privind cererea şi consumul turistic.Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul beneficiază de o cerere în creştere.Această cerere cunoaşte o serie de mutaţii în acord cu evoluţia globală şi ele îşi pun deja amprenta asupra turismului, chiar pe termen scurt şi mediu.

Aceste mutaţii impun o strategie credibilă în domeniul produsului turistic, integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asociată cu proiectele de dezvoltare locală şi regională.Pentru conturarea acestei strategii, marketingul porneşte de la cercetarea gradului de satisfacţie a turiştilor la achiziţionarea şi consumarea serviciului oferit în structurile de primire.

1.Mutaţiile cererii şi ale consumului turistic.

În prezent asistăm la o serie de mutaţii ale determinanţilor cererii:

-fragmentarea menajelor;

-creşterea rolului femeilor;

-îmbătrânirea populaţiei;

-globalizarea urbanizării şi a mobilităţii ; Ex.: se apreciază că peste 250 milioane chinezi şi peste 50 milioane ruşi vor dispune în următorii ani de mijloace băneşti pentru voiaje în străinătate;

-reducerea duratei muncii cu efecte asupra bugetului de timp liber;

-creşterea cererii pentru turismul de afaceri;

-globalizare in zona €, dar şi coexistenţa unor culturi turistice bine conturate.

Consumul turistic capată noi valenţe:

-devine tot mai segmentat (atomizat);

-se axează pe buchete de servicii;

-creşte ponderea sejururilor scurte;

-creşte exigenţa pentru calitate, confort;

-produse elaborate pe baza unui marketing de situaţie;

-apar noi nişe de clientelă : turişti pentru evenimente sportive , turişti pentru evenimente culturale ,turişti pentru lobby ,turişti ai spiritualităţii şi practicanţi ,turişti cu nevoi specifice (handicap),adolescenţi avizi de Europa şi prescriptori pentru adulţi.

2.Modificări în domeniul organizării şi resurselor umane.

Apar modificări în domeniul organizării şi angajării de personal:

-utilizarea tehnologiilor IT&C şi Internetului;

-necesitatea unor competenţe largi;

-accent pe productivitate;

-externalizarea unor funcţii;

-extinderea subcontratării;

-scăderea nivelului de calificare pentru operaţii de rutină;

-accentuarea necesităţilor calitative ale personalului:amabilitate, serviabilitate bine

controlată, practicarea limbilor străine, înţelegerea altor culturi,adaptabilitate.

A început să se recunoască şi să se ateste noi meserii care sunt încă informale:

-animatori multimedia şi specialişti în cibermarketing;

-responsabili şi controlori de calitate a serviciilor prestate;

-responsabili cu mediul;

-responsabili cu securitatea;

-specialişti în sănătate,nutriţionişti;

-psihologi ai vânzării etc.

3.Precizări metodologice ale cercetării

Unităţile de cazare şi agenţiile de turism au făcut obiectul unui recensământ pe baza unei fişe tehnice completată de către operatorii de interviu în perioada 10.03.2006-10.04.2006. Pentru studierea satisfacţiei turiştilor din unităţile de cazare dâmboviţene, informaţiile au fost obţinute prin sondaj pe bază de chestionar distribuit în fiecare structură de primire care a acceptat colaborarea (Anexa 1).

Chestionarul a cuprins 12 întrebări vizând în principal :repetabilitatea actului de cumpărare,durata şi scopul sejurului,sursele de informare,gradul de mulţumire faţă de serviciile structurii de primire,tipologia nemulţumirilor.

Mărimea eşantionului a fost stabilită pe baza numărului de persoane cazate în structurile dâmboviţene în perioada 1990-2004. Eşantionul a cuprins 270 de persoane,din cele 274 de chestionare completate 4 fiind invalidate. Structura a reieşit pe baza unor criterii prestabilite(Anexa numărul 2).

Cercetarea s-a făcut pe tipuri de unităţi: hoteluri, moteluri, pensiuni, tabere de elevi şi preşcolari.

Operatorii de interviu au fost selectaţi din rândul studenţilor din anii II şi III specializarea marketing.