Cuprins
- CAPITOLUL I : Analiza potentialului turistic
- A. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL :
- A.1.1. RELIEF
- A.1.2. CLIMA
- A.1.3. HIDROGRAFIA
- A.1.4. VEGETATIA
- A.1.5. FAUNA
- A.1.6. NATURA PROTEJATA
- B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC :
- B.1.1. DEMOGRAFIA
- B.1.2 ASEZARI OMENESTI
- B.1.3. DEZVOLTARE ECONOMICA
- C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :
- CAPITOLUL II : Stadiul actual de amenajare turistica a arealului din localitate
- 2.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE
- 2.2. STRUCTURILE DE AGREMENT
- CAPITOLUL III : Planul de dezvoltare durabila a
- Judetului Prahova in perioada 2007-2013
- CAPITOLUL IV : Promovarea turismului
- CAPITOLUL V : Impactul economic si ecologic al dezvoltarii turismului in zona
- 5.1 IMPACTUL ECONOMIC
- 5.2 IMPACTUL ECOLOGIC
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
- ANEXE
Extras din proiect
CAPITOLUL I
A. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL :
A.1.1 RELIEFUL:
Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).
Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.
Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.
Muntii:
Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc.
Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.
Dealurile subcarpatice:
La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni.
Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m).
Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd.
Campiile
Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice.
Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.
A.1.2 CLIMA:
Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2°C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10°C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13°. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4°C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2° fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.
In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10°, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8°C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3°C si chiar -2°C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3°C.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea si Amenajarea Turistica a Spatiului Geografic din Localitatea Slanic, Judetul Prahova.doc