Perspectivele serviciilor de comerț în regiunea Sud-Vest (Oltenia) în perioada 2001-2005

Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate, se parea, odata pentru totdeauna, in sfera neproductiva.

Aceasta stare de spirit s-a schimbat profund in cursul ultimelor 2-3 decenii, pe baza, in principal ,a urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este “ingradit” decat de reglementari care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale; oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.

Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea prestatarului,mijloacele materiale ale prestiei si obiectul serviciului,respectiv realitatea materiala sau sociala de modificat sau transformat. Si in cazul fabricarii bunurilor materiale si in cazul serviciilor,este nevoie de mana de lucru,de capital tehnic(suportul fizic al productiei) si este necesar un beneficiar,adica un client. Ca efecte economice,serviciile trebuie intelese ca rezultatul activitatilor sociale utile,prin care se satisfac necesitati materiale si spirituale ale populatiei,intreprinderilor,organizatiilor economice si institutiilor.

Astfel, funcţiile serviciilor se înscriu între activităţile cele mai importante creatoare de avuţie materială şi spirituală. Dintre acestea se remarcă funcţiile de: cercetare-dezvoltare, educaţie (formare şi perfecţionare profesională), întreţinere (mentenanţă), aprovizionare şi stocaj, distribuţie, potenţarea utilizării produselor, gestiunea şi reciclarea deşeurilor. Aceste funcţii înglobează, cu diferenţieri în funcţie de natura produselor, până la 80% din costurile totale ale acestora.

Contribuţia serviciilor la calitatea vieţii se referă la trei aspecte mai importante: consumul de servicii, relaţiile serviciilor cu timpul liber şi cu mediul înconjurător. Consumul de servicii este un indicator important al calităţii vieţii, existând diferenţieri importante în privinţa coeficienţilor bugetari ai serviciilor (care exprimă ponderea cheltuielilor pentru servicii în cheltuielile totale de consum ale populaţiei) între diferite ţări, precum şi pe categorii socio-profesionale, determinate de diferenţele în ceea ce priveşte veniturile reale ale populaţiei. În sfârşit, raporturile serviciilor cu mediul înconjurător se concretizează atât în deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) cât şi în protejarea lui prin: îmbunătăţiri funciare, amenajări silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. şi nu în ultimul rând, prin educarea ecologică a utilizatorilor productivi şi finali.

CAPITOLUL I

Analiza evolutiei serviciilor de comert in perioada 2001-2005 in regiune Nord-Vest(Oltenia):

Oltenia a cunoscut un parcurs al tranzitiei economice si restructurarii industriale dificil, aceste procese intampinand aici o mai mare rezistenta comparativ cu alte zone ale tarii, fiind intr-un fel intarziate si datorita tensiunilor sociale aparute. In special, au fost afectate industria miniera si o serie de intreprinderi mari. Structura economica sus-mentionata este reflectata in repartizarea PIB regional intre diferitele sectoare economice. Evolutia arata o descrestere a ponderii detinute in PIB de agricultura in favoarea industriei si intr-o mai mica masura in favoarea serviciilor, asemanatoare evolutiei nationale dar diferita de cea comunitara, unde ponderile detinute de sectoarele agricol si industrial descresc in favoarea serviciilor.

Desi justificata prin potentialul natural si traditia economica din regiunea Sud-Vest Oltenia, aceasta structurare a PIB pe sectoare economice nu este compatibila cu o economie moderna si dezvoltata, principala cauza fiind diferentele de productivitate intre diferitele sectoare economice. Urmarind evolutia sectoriala a ocuparii in regiune, se observa o tendinta de scadere a ratei ocuparii in agricultura, in favoarea sectorului servicii. Acest trend va continua probabil in viitor, pe masura modernizarii structurii economice regionale, atragand dupa sine cresteri in productivitate. Intrucat intre productivitatea muncii si ocuparea fortei de munca exista o relatie invers proportionala, cu efecte evidente in special in agricultura, pe termen scurt va exista o relatie de aparenta excludere intre cei doi indicatori. Pe termen mediu si lung insa, restructurarea economica si cresterea productivitatii vor stimula activitatea economica si crearea de locuri de munca.

Evoluţia produsului intern brut la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia ,a fost, în general, sub evoluţiile realizate pe ansamblul tarii, În ceea ce priveşte contribuţia regiunii la realizarea PIB-ului naţional, aceasta se situează în jurul a 9 procente, una dintre cele mai scăzute din ţară

Tab.1. PRODUSUL INTERN BRUT, PE CATEGORII DE RESURSE OLTENIA

Activitati 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 2076,5 1510,6 2577,9 3615,8 2678,8

Pescuit şi piscicultură 0,1 0.2 0.4 2.9 2.9

Industrie1) 3205,9 4387,0 5093,0 6338,3 6938,9

Construcţii 625,6 830,9 1108,4 1396,7 1650,8

Comerţ 725,2 947,8 1214,1 1526,6 1772,8

Hoteluri şi restaurante 202,9

252,5 290,4 326,4 440,4

Transport, depozitare şi comunicaţii 877,7 1158,9 1542,4 1794,4 2006,6

Intermedieri financiare 129,3 188,2 183,1 272,5 283,5

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 808,0 1254,4 1638,0 1994,1 2551,9

Administraţie publică şi apărare 425,1 602,8 1301,9 1272,9 1511,7

Învăţământ 323,6 414,5 604,2 789,7 950,3

Sănătate şi asistenţă socială 178,3 289,8 446,2 577,1 730,4

Total 9578.2 11837.6 16.000 19907.4 21.519

În perioada 2001-2003, produsul intern brut din Regiunea Sud-Vest Oltenia a crescut cu 1,9% în 2001, 5,2% în 2002, respectiv 4,7% în 2003, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere în regiune de numai 3,9% faţă de 5,2% cât s-a înregistrat pe ansamblul ţării. În anul 2001, conform Anuarului Statistic al României, elementele care constituie Produsul Intern Brut s-au menţinut aproximativ la nivelul parametrilor valorici înregistraţi în anul precedent: cea mai mare contribuţie la formarea plus-valorii a adus-o sectorul serviciilor (37,25%), urmat de industrie (34,04%), agricultura (22,05%) şi construcţii (6,64%).

Tab.2. Dinamica PIB in Comert in regiunea Sud-Vest

-Mil lei-

Nr. Crt Anii Yi(miliard lei) Di/1 Di/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

1 2001 725.2 0 0 100% 100% 0 0

2 2002 947.8 222.6 222.6 136,6% 136.6% 36.6 36.6

3 2003 1214.1 488.9 266.3 167.4% 128.09% 67.4 28.09

4 2004 1526.6 801.4 312.5 210.5% 125.7% 110.5 25.7

5 2005 1772.8 1047.8 246.2 244.4% 166.1% 114.4 16.1