Potențialul Turistic din Sighișoara

ARGUMENT

Sighişoara se evidenţiază prin faptul că este unicul oraş din lume a cărui cetate medievală este locuită, păstrând farmecul şi misterul acelor ani. Sighişoara se bucură de o poziţie avantajoasă în inima României, fiind uşor accesibilă din orice punct al ţării. Un oraş modern, in care s-au îmbinat cu succes inovaţiile cu specificul medieval, un oraş cu un potenţial turistic important, un important centru cultural şi artistic al zonei. Cea mai importantă zonă turistică a oraşului este pe Dealul Cetăţii.

Istoria oraşului Sighişoara incepe devreme, în anul 1000 , când poporul maghiar de azi, fiind popor migrator, a ajuns in Câmpia Panoniei trecând prin zona ce o numim astăzi Transilvania.

Câţiva dintre ei au cucerit această zonă, restul stabilindu-se marea majoritate in Câmpia Panoniei de azi cunoscută sub numele de Ungaria. Numele in limba germană al oraşului e Schasburg, iar in limba maghiară Szegesvaar.

Odată ajunşi in oraşul vechi, în cetatea Sighişoarei, puteţi admira zidurile locuite, străduţele medievale, Biserica din Deal, Casa Veneţiană, Biserica Mănăstirii, Casa Vlad Dracul, Liceul German Joseph Haltrich. După Marele Incendiu din 1676 câteva turnuri au fost fie reconstruite, fie restaurate, dar din păcate nu toate au avut parte de unul din aceste două procese. Turnurile care există si azi sunt: Turnul cu Ceas (cel mai important) si Turnul Croitorilor, care sunt cele două intrări principale in cetate, Turnul Fierarilor (fostul Turn al Bărbierilor), Turnul Cizmarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Cositorărilor si Turnul Tăbăcarilor.

Va puteţi plimba printre terasele ce impânzesc cetatea, vă puteţi bucura de un portret sau caricatură reuşită, puteţi degusta o ţuică sau vin fiert admirând oraşul, vă puteţi bucura de un meniu bogat de preparate tradiţionale specifice zonei sau va puteţi transporta intr-o alta dimensiune alegând cazare chiar in zidurile cetăţii medievale, la unul din amenajatele hoteluri sau pensiuni precum « Casa cu Cerb » sau « Casa Dracula ». Sighişoara vă va surprinde intotdeauna, dar mai ales in timpul celebrului Festival Medieval organizat anual in cadrul cetaţii. Misterios, medieval, suprinzător si memorabil, Sighişoara va lasa în inima fiecăruia dorinţa de a reveni, de a gusta inca o data acel aer unic al vremurilor apuse.

CAPITOLUL I

I POTENŢIALUL TURISTIC DIN SIGHIŞOARA

I.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

Municipiul Sighişoara este situat la extremitatea sudică a judeţului Mureş, în Podişul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) şi se întinde de o parte şi de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de vărsare a pârâului Saes.Din punct de vedere matematic, Sighişoara este situată între următoarele coordonate: 2446'40", longitudine estică şi 4612'38", latitudine nordică.Sighişoara este al doilea oraş ca mărime şi importanţă (istorică, economică, politică, geografică) din judeţul Mureş, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 şi având în subordine administrativă şase localităţi componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Cătunul Viilor) şi un sat Hetiur. Municipiul beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică, în partea centrală a ţării, pe traseul unor însemnate artere de comunicaţii feroviare (magistrala Bucureşti - Braşov - Teiuş, cu derivaţii spre Arad şi Cluj - Oradea) şi rutiere (DN Braşov - Târgu Mureş, care este în acelaşi timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighişoara). Datorită acestei poziţii, distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km până la Bucureşti, 120 km la Braşov, 156 km până la Cluj Napoca, 90 km - Sibiu, 54 km -Târgu Mureş. Sub raport topografic, Sighişoara este aşezată într-un punct al Văii Târnavei Mari unde aceasta prezintă o îngustare cu aspect de defileu tăiat într-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Această micro-morfologie îi conferă oraşului Sighişoara un rol de poziţie cheie în culoarul râului Târnava Mare, rol manifestat şi în trecutul istoric al localităţii. Municipiul coboară din Dealul Cetăţii (425 m), deal încoronat de cetatea medievală şi întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural, mărginit la N de Dealul Stejăriş (524 m) şi Hula Daneşului, la S de Lunca Postei care urcă spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Brădet (524 m). Diferenţa de înălţime este de 110 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari, altitudinea maximă fiind de 430 de m la S, iar cea minimă de 350 m în V.