Valorificarea potențialului balnear în Stațiunea Băile Herculane

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE

1.1 Pozitie geografica si accesibilitate

Statiunea Baile Herculane este cea mai veche statiune din Romania si una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Prima mentiune dateaza din anul 153 e.n.

Statiunea, integrata in Parcul National Valea Cernei-Domogled, este situata in sud-vestul Romaniei (Judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si Muntii Cernei in vest, la 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin.

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin – Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).

Orasul statiune Baile Herculane este situat in sud-vestul Romaniei, la intersectia paralelei 450 52I N cu meridianul 230 52I E, avand aceeasi pozitie cu Venetia si Nisa.

Distanta fata de cele mai importante orse din tara:

De la Pana la Distanta

Baile Herculane Alba Iulia 234 km

Baile Herculane Arad 239 km

Baile Herculane Bacau 552 km

Baile Herculane Baia Mare 476 km

Baile Herculane Botosani 637 km

Baile Herculane Brasov 379 km

Baile Herculane Bucuresti 400 km

Baile Herculane Craiova 174 km

Baile Herculane Constanta 626 km

1.2 Infrastructura

Infrastructura este de două feluri: infrastructurǎ generală si infrastructurǎ turistică. Infrastructura generală este reprezentata de reţeaua de transport comunicaţii, reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică), reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală), reţeaua comercială şi prestări servicii, reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.

Infrastructura turistică este reprezentata de reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi, grupuri administrative gospodăreşti, reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive, căi de comunicaţie.

1.3 Cadrul natural

1.3.1 Relieful

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.

Situate în sud – vestul ţării, de o parte şi de alta a râului Cerna, Băile Herculane, ajung până la poalele masivului Dormogled – rezervaţie naturală vestită pentru varietatea şi bogăţia florei sale.

1.3.2 Hidrografia

Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţiisăi şi de cele două lacuri de baraj artificial.

Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şiajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă odiferenţă de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o marefragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică.

Lacul de acumulare Herculane( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte destaţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii

echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia.Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m³.

O bogatie aparte o reprezinta apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice, magneziene. In prezent, la Herculane exista 9 izvoare naturale si 7 foraje, cu temperaturi ale apei de 47 – 62°C si radioactivitate care le confera efecte biologic-active dintre cele mai apreciabile.

1.3.3 Aspecte climatice

Clima este de tip depresionar, cu influente mediteraneene. Temperatura medie anuala de 10,5°C. Precipitatiile anuale medii ating 750 mm. Ierni blande, veri racoroase, primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi. Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6 m/s.

Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore annual.

1.3.4 Vegetatia si fauna

Intreg cuprinsul regiunii se constituie intr-o gradina impresionanta. Un numar mare de genuri si de specii de arbori, plante si flori daruite de natura sau cultivate de oamenii locului se contopesc intr-un covor de vegetatie multicolora. Paduri, pasuni, fanete, livezi si ogoare stau randuite pe treptele muntelui, prin vai si depresiuni, pe culmi inalte si plaiuri insorite, alcatuind un vesmant bogat, frumos si original. Specifice pajistelor montane, diversele graminee, rogozul alpin, paiusul rosu, firuta sau iarba stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate in comparatie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe langa acesta cresc: carpenul, paltinul, frasinul, mesteacanul etc. De asemenea, gorunul este des intalnit. Datorita prezentei calcarelor, se gasesc si elemente termofile: carpinita, mojdreanul, artarul trilobat, alunul turcesc si liliacul salbatic. Sequoia Gigantea – arbore de 30 m inaltime, originar din America de Nord. Exista un bogat fond cinegetic: urs, mistret, iepure, jder, vulpe, caprior, cocos de munte.