Valorificarea potențialului turistic al Județului Suceava

CAP.1 – LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI/ JUDETULUI

Situata in nord-estul tarii, zona Bucovina si judeţul Suceava se caracterizează prin existenta unui potenţial turistic atât natural cat si antropic deosebit de bogat si variat. In cadrul acestuia se remarca in mod deosebit monumentele istorice si de arta, unele dintre acestea fiind considerate drept unicate mondiale (acestea sunt renumitele mănăstiri cu biserici cu fresce exterioare).

Judeţul Suceava are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judeţele Neamt si Mures, la vest cu judeţele Maramures si Bistrita. Judeţul are o suprafata de 8553,50 kmp. Municipiile Suceava, Falticeni, Campulung Moldovenesc si Radauti, orasele Vatra Dornei, Siret si Solca sunt principalele localitati ale judeţului. Municipiul Suceava, resedinta adminitrativa a judetului, are 120.000 locuitori. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala. Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8° C.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, altitudinea maxima atingandu-se in varful Pietrosul Bistritei - 1791m, 54 % din suprafata judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). Terenul arabil are o suprafata de 1813 kmp si bazinul hidrografic cuprinde 136 kmp de rauri si iazuri, principalele cursuri de apă: Siret (între graniţă şi Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior şi mijlociu), Şomuzul Mare, iar principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri).

Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani , cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei, Depresiunea Dornelor.

Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.

Poziţia judeţului determină caracterul răcoros al climei, clima judeţului fiind temperat-continentală.

Judeţul Suceava dispune de o bogată reţea hidrografică reprezentată de râuri (Bistriţa, Dorna, Moldova, Siret, Şomuzul Mare, Suceava), pâraie, iazuri. Pe teritoriul judeţului există izvoare de ape minerale şi mineralizate, cele mai renumite izvoare sunt cele de la Şaru Dornei, Poiana Negri şi Coşna.

Judeţul Suceava dispune de importante bogăţii ale solului şi subsolului, cum sunt: întinse suprafeţe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum şi izvoare de ape minerale care au influenţat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.

Principalele ramuri industriale: industria alimentară, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria celulozei şi hârtiei, industria construcţiilor de maşini, industria uşoară, industria extractivă şi prelucrătoare a minereurilor neferoase, industria chimică,

Pe ansamblul judetului, populatia ocupata reprezinta 284.400 persoane, ponderea acesteia pe ramuri de activitate fiind urmatoarea:

Ramura Economica %

agricultura, piscicultura, silvicultura si exploatări forestiere 52

industrie 20

construcţii 0.3

transporturi, depozitare, comunicaţii 0.5

comerţ, turism, hoteluri si restaurante 0.9

domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale 0,4

administraţie publică şi apărare 0.1

alte activităţi 25.3

In ceea ce priveste caile de acces judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă:

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată in exploatare – 445 km;

- magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia - Moscova.

- calea ferată Cluj - Suceava – Iaşi

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km;

- lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care:

- drumuri publice modernizate - 876 km;

- drumuri publice cu imbrăcăminţi uşoare rutiere - 508 km;

- drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km;

- drumul european E 85 Bucureşti - Suceava – Cernăuţi

- drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.

- drumuri naţionale modernizate – 532 km;

- drumuri naţionale cu imbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km;

- drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km;

Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău – Suceava -Vicşani.

In apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava , care asigură legăturile aeriene cu restul Romaniei, precum şi cu alte ţări.

Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava incepand cu anul 1960, iar din anul 1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere şi platformă de imbarcare/debarcare pentru pasageri şi marfă.

Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, in apropierea municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi in localităţile: Putna, Suceviţa, Moldoviţaşi Voroneţ.

Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2005 de o reţea de distribuţie a apei potabile in lungime totală simplă de 766,7 km şi de o lungime simplă a conductelor de canalizare de 565,1 km.

In primele şase luni ale anului 2006 s-au construit 11,1 km reţea de alim entare cu apă potabilă, 8,6 km de conducte de canalizare, 16,6 km de conducte de furnizare a energiei termice, 61,8 km de reţea de transport al gazelor naturale.