Bolile și Dănătorii Ardeiului

Capitolul I. Capsicum annuum L.- încadrarea taxonomică, caracterizarea morfoanatomică şi propagarea în sistem convenţional

I.1. Incadrarea taxonomică a speciei Capsicum annuum L.

Încadrarea taxonomică a speciei Capsicum annuum L., este în prezent următoarea:

- Regnul: Plantae

- Încrengătura: Magnoliophyta

- Clasa: Magnoliopsida

- Subclasa: Asteridae

- Ordinul: Solanales

- Familia: Solanaceae

- Genul: Capsicum

- Specia: C. annuum

I.2. Caracterizarea morfoanatomică a speciei

Capsicum annuum L.

Caracterizarea morfoanatomică a speciei Capsicum annuum L. poate fi ilustrată (Fig. nr. I. 2.), prin prezentarea schematică a părţilor principale ale unei plante aflate în diferite stadii de dezvoltare.

Fig. nr. I. 2. Caracterizarea morfoanatomică a speciei Capsicum annuum L.

Fig. no. I. 2. Morpho-anatomical characterization of Capsicum annuum L.

Ardeiul (Capsicum annuum L.) face parte din familia Solanaceae şi este originar din America (Mexic, Guatemala). A fost introdus pentru prima dată în Europa în 1494, de către navigatorii spanioli S-a răspândit foarte repede în toată lumea , datorită diversitaţii formei şi culorii fructelor, des folosite pentru ornarea preparatelor culinare şi apreciate pentru valoarea alimentară ridicată.

În România , ardeiul (Capsicum annuum L.) este una din plantele legumicole mult cultivate şi consumate în acelaşi timp, existând patru varietaţi de ardei (Capsicum annuum L.): gras , gogoşar, lung şi iute. În condiţiile din ţara noastră,ardeiul (Capsicum annuum L.) este o plantă anuală. În regiunile de origine se poate comporta ca plantă perenă.

Rădăcina principală este pivotantă. În plan orizontal rădăcinile au o lungime de 30 – 50 cm, iar în dâncime ajung la 30 – 60 cm. Datorită sistemului radicular superficial, ardeiul (Capsicum annuum L.) necesită a fi irigat pentru reuşita culturilor. Rădăcinile reprezintă 9 -10% din greutatea totală a plantei. (Somos A., 1984).

Tulpina este ramificată simpodial, dar există o mare diversitate de ramificare şi formare a lăstarilor. La culturile din câmp neprotejat tulpina atinge înăltimi de 40 – 70 cm, în funcţie de varietate. În sere, mai ales în ciclul prelungit, plantele ating înăltimi de peste 2 m, nacesitând susţinerea.

Dacă plantele sunt tăiate la 1 – 4 cm deasupra coletului şi aşezate în condiţii favorabile de mediu, se formează noi lăstari din mugurii laterali care înfloresc şi fructifică (Popescu V., 1977). Ramificaţiile tulpinii sunt foarte fragile, de aceea lucrările de îngrijire şi de recoltare trebuie făcute cu multă atenţie.

Frunzele sunt simple, peţiolate, cu limbul cordiform sau lanceolat, colorat în verde de diferite nuanţe. Numarul de frunze pe plantă prezintă variaţii importante. Forma şi mărimea fructelor se corelează pozitiv cu forma şi mărimea frunzelor.

Florile sunt hermafrodite, alcătuie pe tipul 5, solitare sau dispuse câte două la locul de ramificare a tulpinii. Se pot întâlni flori cu 6 sau 7 petale. Numărul staminelor este cuprins între 5 şi 8. Ardeiul (Capsicum annuum L.) se caracterizează prin heterostilie clar pronunţată ( Maier I., 1969, Popova D.,1973). Polenizarea la ardei este în general autogamă, totuşi se semnalează şi cazuri de polenizare străină, care poate ajunge până la 75% la soiurile cu fructe mici. Pe o plantă se formează mai mult de 100 de flori. Legarea florilor depinde de numărul de fructe formate pe plantă. Avortarea florilor este frecventă la ardei (Capsicum annuum L.), fiind dependentă de nivelul temperaturii, intensitatea luminii, dereglările ce apar în sinteză, distribuirea şi acumularea substanţelor organice în plantă, dereglările la nivelul sintezei şi distribuirii energiei (Popescu V., si colab 1983).

Fructul de ardei este o bacă de forme şi de dimensiuni foarte diferite, în funcţie de varietate şi soi. Poziţia fructelor pe tufă pote fi erectă sau pendulară.

Fructele se formează mai întâi pe tulpina principală şi apoi pe ramurile laterale. La maturitatea tehnică culoarea poate fi verde sau galbenă, cu diferite nuanţe, în funcţie de soi. Pericarpul fructelor de ardei are grasimi cuprinse între 1 şi 8 mm. La maturitatea fiziologică fructele devin roşii sau portocalii. Gustul poate fi dulce sau picant

Productivitatea plantelor depinde de numărul şi de greutatea fructelor formate, existând diferenţe notabile între varietăţi. Fructele reprezintă 22 – 23% din greutatea totală a plantelor, dar pot reprezenta mai mult în funcţie de perioada determinării.

Seminţele sunt aşezate pe un receptacul cărnos, au formă rotundă turtită şi culoare galbenă. Într-un fruct se pot întâlnii1 - 2 g de seminţe. Seminţele au diametrul de 3 – 6 mm şi grosimea de 0,5 – 1 mm. Greutatea a 1000 de seminţe este de 5 – 7 g.

Seminţele de Capsicum pubescens au culoarea neagră. Facultatea germinativă este de 80 – 85% şi se păstrează 3 – 4 ani.