Buddleja davidii

Introducere

Buddleja davidii, nume comun Liliacul de vara, este un arbust ornamental care se poate dezvolta sub forma de tufa bogata, lastareste abundent, sau sub forma de arbust solitar, daca este curatat permanent de lastari. Se poate inalta pana la 4-5 metri, iar diametrul tufei poate atinge chiar si 4 metri.

Are cresterea rapida si o perioada lunga de inflorire, ceea ce il plaseaza printre arbustii ornamentali preferati pentru decorarea gradinilor. Incepe sa infloreasca in iulie si continua pana la inceputul toamnei, fiind o adevarata atractie pentru fluturii multicolori si insectele iubitoare de nectar dulce.

Nativ in central si vestul Chinei, B. davidii a fost introdus ca arbust ornamental in America, Australia, Europe si Noua Zeilanda datorita florilor sale parfumate si colorate.

In cei 100 de ani de cand a fost introdus, copacul sa raspandit din gradini in zone naturale, chiar si in cele cu conditii neprielnice.

Frunzisul este bogat, frunzele ovale, verde-inchis la culoare, lungi de pana la 25 cm. Florile seamana cu cele de liliac. Sunt mici, grupate in forma de ciorchini, parfumate si sunt colorate in mov mai inchis sau mai deschis. Exista si specii cu flori rosiatice sau alb-rozalii, dar absolut toate atrag fluturii colorati.

Incadrare sistematica

Familia Buddlejaceae

Clasificarea genului Buddleja a evoluat de ceva timp (Oxelman et

al., 1999; Norman, 2000; Houghton și colab., 2003). Buddleja i-a fost atribuit inițial

familia Scrophulariaceae de Jussieu (1789), Bartling (1830) și Lindley (1846), dar a fost reclasificat ulterior în Loganiaceae de către Bentham (1857) și Bentham și Hooker (1876).

Melchoir (1964) a recunoscut familia Buddlejaceae pe care a plasat-o în Tubiflorae lângă Scrophulariaceae.

Cronquist (1981), Takhtajan (1980, 1986), Dahlgren (1983, 1989) și Thorne

(1992) sunt de acord cu plasarea însa atunci când elaborează conținutul familiei, nu sunt complet de acord (Norman, 2000; Houghton et al., 2003). Oxelman et al.

(1999), Olmstead și colab., (2001), Oxelman și colab. (2005) și Tank și colab. (2006) prezinta

dovezi puternice ale afinității scrofulariacee a Buddlejaceae pe baza studiilor de filogenetică moleculară.

În ciuda dovezilor susținătoare și opuse pentru locul în diferite familii

convenția în prezent este de a plasa genul Buddleja și alte genuri înrudite în

familia Buddlejaceae bazată pe morfologie, embriologie și chimie (Oxelman

și colab., 1999; Norman, 2000; Olmstead și colab., 2001; Oxelman și colab., 2005; Tank și colab.,

2006).